Potrivit unui comunicat al DIICOT, pentru diminuarea sumelor datorate bugetului de stat (taxa pe valoarea adăugată şi impozit pe profit), membrii grupării au creat un mecanism financiar-contabil menit să conducă la realizarea scopului urmărit.
Liderii grupării (un cetăţean român, unul grec şi doi bulgari) au atras şi alte persoane fizice care au aderat sau, după caz, sprijinit grupul infracţional şi care au folosit în activitatea infracţională 30 de societăţi comerciale româneşti structurate pe două categorii.
O primă categorie era constituită din societăţi comerciale administrate de liderii grupului sau de persoane de încredere ale acestora, societăţi cu un comportament fiscal şi contabil aparent licit, care erau beneficiare ale mecanismului evazionist.
O altă categorie era constituită din societăţi comerciale de tip ‘fantomă’ înfiinţate de cetăţeni bulgari special recrutaţi de liderii grupării.
Societăţile de tip ‘fantomă’ emiteau în favoarea societăţilor beneficiare facturi fiscale de vânzare, cu plata în avans, a unor cantităţi mari de cereale, operaţiuni neurmate în realitate de vreo livrare de marfă, dar pentru care încasau integral banii reprezentând contravaloarea facturilor.
Sumele virate în baza acestor facturi erau transferate succesiv din conturile firmelor ‘fantomă’ în cele ale unor societăţi din Bulgaria iar de aici, prin intermediul unor companii off-shore, erau restituite societăţilor din categoria beneficiar, administrate de liderii grupării.
Procurorii DIICOT au luat măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului şi au solicitat, prin rechizitoriu, luarea măsurii arestării preventive faţă de 23 de inculpaţi.
Dosarul a fost înaintat la Tribunalul Constanţa.