DIICOT: Percheziţii privind evaziune fiscală cu maşini de lux în Bucureşti şi alte şapte judeţe

Potrivit unui comunicat DIICOT, în perioada 2009 – 2015, pe teritoriile României (judeţele Cluj, Harghita şi Mureş şi în municipiul Bucureşti), Ungariei şi Germaniei, s-a constituit un grup infracţional organizat format din 11 suspecţi, membrii grupului acţionând în sensul operaţionalizării unui circuit în care au fost angrenate societăţi comerciale care au funcţionat legal, dar şi firme de tip ‘fantomă’ utilizate în ample operaţiuni circumscrise evaziunii fiscale în domeniul tranzacţiilor cu autoturisme de lux provenite din achiziţii intracomunitare.

‘Membrii grupării au comercializat autoturisme prin intermediul unor societăţi comerciale ‘interfaţă’ care derulau activităţi de comerţ evidenţiate în documentele contabile cu autoturisme de lux achiziţionate de la societăţi comerciale intermediare, acestea aprovizionându-se, la rândul lor, de pe piaţa intracomunitară, cu astfel de bunuri (în principal din Germania). Pentru deducerea TVA de plată în urma vânzării autoturismelor de către societăţile intermediare, au fost înregistrate în contabilitate achiziţii fictive de la firme ‘fantomă’, înfiinţate de membrii grupului, având drept scop acumularea obligaţiilor de plată către bugetul de stat’, se arată în comunicat.

DIICOT precizează că mecanismul evazionist a presupus existenţa unui număr ridicat de firme, controlate în drept şi, după caz, în fapt de aceleaşi persoane fizice care se regăsesc în structura grupării (membri constituenţi şi aderenţi), fiind structurate pe mai multe paliere.

‘Astfel, primul palier îl reprezentau societăţi implicate în circuitul evazionist aflate la interfaţa cu clienţii (persoane fizice sau juridice) interesaţi de achiziţionarea de autoturisme de lux second-hand din ţări ale UE, adesea bunurile fiind achiziţionate în leasing financiar. Din punct de vedere al circuitului documentelor, achiziţiile intracomunitare de autoturisme s-au realizat în numele societăţilor aflate pe palierul 2 şi nu în numele celor de interfaţă, deşi faptic bunurile ajungeau de la furnizorii din UE direct în custodia firmelor aflate pe palierul 1’, susţin procurorii.

Anchetatorii au constatat un comportament atipic în ceea ce priveşte preţurile practicate de firmele aflate pe palierul 2 în raport cu cele din palierul 1, existând numeroase situaţii în care autoturismele achiziţionate intracomunitar erau revândute către societăţile interfaţă cu preţuri inferioare, scrie Agerpres.

‘Prin această modalitate s-a urmărit obţinerea unui preţ competitiv pentru clienţii firmelor de interfaţă şi totodată înregistrarea în evidenţele contabile ale firmelor din palierul 2 a unui TVA de plată în cuantum cât mai redus. S-a reţinut că eludarea TVA-ului datorat bugetului de stat ca urmare a vânzărilor de autoturisme către firmele din palierul 1 s-a produs prin înregistrarea de cheltuieli nereale, respectiv de facturi de achiziţii de bunuri şi servicii fictive de către cele aflate pe palierul 2, de la firme aflate pe palierele 3 şi 4. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că palierul 3 a reprezentat un nivel intermediar fiind format, în general, din firme ‘conductă’, specializate în emiterea de facturi reflectând operaţiuni fictive către cele din palierul 2′, se mai spune în comunicat.

În ceea ce priveşte palierul 4, DIICOT precizează că acesta a apărut ca urmare a necesităţii de a face ineficiente eventualele controale la firmele aflate pe palierele superioare.

‘Societăţile aflate la acest nivel erau controlate de membrii grupului doar la modul faptic. Deşi firmele aflate pe palierul 4 realizau livrări importante de bunuri şi servicii fictive spre cele aflate pe palierele superioare, în cazul acestora nu s-au regăsit achiziţiile corespunzătoare livrărilor efectuate’, mai subliniază sursa citată.

Prejudiciul produs bugetului de stat este de aproximativ 4,5 milioane euro, reprezentând TVA eludat de la plată prin evidenţierea de documente atestând cheltuieli nereale cu achiziţii fictive provenind de la o structură cuprinzând peste 40 de societăţi ‘fantomă’ care nu au declarat achiziţii interne, nu au evidenţiat în contabilitate livrările, ulterior fiind cesionate unor cetăţeni din Ungaria.

Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, cu sprijinul ANAF – DGAF şi Grupării Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca, iar suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.