Dimitriu, CCIB: Recuperarea decalajelor ce ne despart de Europa Occidentală ar trebui să fie cel mai important obiectiv al oricărui guvern
„România are nevoie de un nou proiect de ţară. Dacă toate realizările notabile ale istoriei moderne şi contemporane româneşti au fost obţinute prin mobilizare şi concentrare a eforturilor într-o singură direcţie, aşa s-au făcut mai întâi Unirea Mică, Independenţa, Unirea Mare, aşa s-au făcut în vremurile noastre aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, atunci aşa trebuie să facem şi acum. România are nevoie de un proiect de ţară, de un nou plan. Acum, în situaţia în care suntem din nou laolaltă cu aliaţii noştri tradiţionali parte a aceloraşi alianţe politice, economice şi militare, de ce să nu urmărim să atingem faza finală a integrării: convergenţa. Recuperarea decalajelor economice care ne despart de Europa Occidentală ar trebui să fie cel mai important obiectiv al oricărui guvern care va veni”, a declarat, miercuri, Sorin Dimitriu, la conferinţa „România 2030: Cum recuperăm decalajele faţă de Europa occidentală?”, organizată de CCIB.
Potrivit oficialului CCIB, vorbim despre convergenţă pe mai multe niveluri. La nivel financiar avem obiectivul adoptării monedei unice europene potrivit unor criterii clare (Maastricht), stabilitatea preţurilor, finanţe publice solide şi sustenabile, rata dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb.
La nivel administrativ vorbim despre transformarea unui întreg aparat format din sute de mii de oameni şi tranziţia lui către o administraţie modernă care se foloseşte de tehnologie pentru a facilita relaţia cu cetăţeanul. În al treilea rând, vorbim despre infrastructură, cu efecte de antrenare a economiei.
„La 100 de ani după Unire, provinciile României sunt încă precar legate una de alta, o fractură vizibilă în nivelul lor de dezvoltare, dar şi în pierderea de potenţial pe care România o resimte”, a spus Sorin Dimitriu.
De asemenea, el a vorbit despre decalajul existent la nivelul confortului cetăţeanului în materie de servicii publice, de la cele legate de viaţă, precum canalizarea, alimentarea cu apă, confortul locativ, până la cele legate de educaţie şi infrastructura de sănătate.