„M-aş referi atât la declaraţiile lui David Liddington, din martie, de la Bucureşi, precum şi, foarte important, la discursului premierului nostru, David Cameron, pe tema migraţiei, susţinut în aprilie. David Cameron a subliniat trei aspecte: în primul rând, vom ridica restricţiile de pe piaţa muncii la finalul acestui an, ceea ce înseamnă că, din 2014, românii şi bulgarii vor fi trataţi pe piaţa britanică a muncii la fel ca restul cetăţenilor europeni”, a spus Harris.
„În al doilea rând, David Cameron a subliniat aportul muncitorilor români la economia britanică. A spus că, în general, românii muncesc din greu, îşi plătesc taxele şi sunt preţuiţi de agajatorii lor. Al treilea lucru pe care l-a spus primul-ministru este că trebuie să dăm un răspuns îngrijorărilor care transpar dinspre populaţia britanică – îngrijorări care există şi în alte ţări – anume că dreptul la liberă circulaţie trebuie respectat, dar nici să nu existe abuzuri în virtutea acestui drept”, a adăugat Harris.
El a precizat că autorităţile din Marea Britanie au în acest moment la Bruxelles o discuţie cu partenerii europeni despre eventuale soluţii prin care să elimine aceste temeri şi prin care să respecte aceste libertăţi de eventualele abuziri.
„Aceasta este poziţia noastră şi cred că există înţelegere, sprijin chiar, din partea autorităţilor române în acest sens”, a spus Harris.
Întrebat cum ar caracteriza acum dezbaterea privind imigraţia existentă în Regatul Unit comparativ cu lunile trecute, când s-a asistat la un discurs puternic discriminatoriu îndreptat împotriva românilor şi bulgarilor, Harris a răspuns: „Cred că există o mai bună înţelegere acum a poziţiilor ambelor părţi”.
El a precizat că mai multe instituţii au încercat să vină cu diverse estimări privind numărul de români care ar urma să se stabilească în Marea Britanie după 2014 şi a subliniat că printre acestea nu se află, însă, şi estimări ale Guvernului britanic.
„Există un studiu făcut la cererea Guvernului britanic de către National Institute for Economic and Social Research. Acel studiu a încercat să analizeze motivele pentru care românii şi bulgarii migrează în Marea Britanie, dar şi impactul acestor procese migratorii asupra sferei serviciilor publice din Marea Britanie. Ceea ce nu a făcut acel studiu a fost să încerce să avanseze un număr, o estimare a potenţialului aflux de români şi bulgari după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii. A explicat, în schimb, de ce nu e posibil ştiinţific să vii cu estimări credibile. Motivul principal este că există atât de multe necunoscute – restricţiile nu se ridică doar de pe piaţa muncii din Marea Britanie, ci din toată Uniunea Europeană, deci românii sau bulgarii care vor dori să se mute în alt stat membru vor avea 27 de variante în ceea ce priveşte ţara în care vor munci. Aşadar, este foarte, foarte dificil să spui câţi vor merge în Marea Britanie. Acest studiu a explicat de ce Guvernul nu ar fi credibil dacă ar veni cu astfel de cifre”, a precizat Harris.