Din 2023, oamenii care lucrează în gospodărie pentru alte persoane vor plăti contribuţii sociale şi impozit pe venit pentru munca prestată

Din 2023, statul va reţine contribuţii sociale şi impozit pe venit pentru munca în gospodărie, în folosul altei persoane, reiese din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), studiat de Economica.net. În esenţă, lucrătorul casnic nu va mai fi plătit cu bani "în mână", nefiscalizaţi, ci va primi echivalentul lor în tichete de muncă. Cu aceste bonuri va merge la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) care va reţine şi va plăti, în numele lucrătorului, contribuţiile sociale (CAS şi CASS) şi impozitul pe venit aplicate la suma totală deţinută sub formă de tichete de muncă. Ulterior, AJOFM îi va oferi lucrătorului - în numerar sau pe card - suma de bani netă, rămasă după reţinerea dărilor la stat, se arată în PNRR, studiat de Economica.net.
Cristina Şomănescu - lun, 07 iun. 2021, 22:01
Din 2023, oamenii care lucrează în gospodărie pentru alte persoane vor plăti contribuţii sociale şi impozit pe venit pentru munca prestată

Din 2023, statul va reţine contribuţii sociale şi impozit pe venit pentru munca în gospodărie, în folosul altei persoane, reiese din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), studiat de Economica.net. Ca să poată fiscaliza munca în gospodărie, guvernul introduce sistemul tichetelor de muncă.

Sintetic, oamenii care prestează diverse munci casnice pentru alte persoane nu vor mai fi plătiţi cu bani nefiscalizaţi, ci cu tichete de muncă. Contribuţiile sociale şi impozitul pe venit vor fi reţinute din suma primită de lucrătorul casnic sub formă de tichete de muncă. Contribuţiile şi impozitul nu vor fi plătite direct de lucrător, ci de AJOFM, în numele lui, când omul va solicita să i se schimbe tichetele de muncă în bani.

Deocamdată guvernul nu a dat detalii despre cotele de impozitare care vor aplicate pentru munca în gospodărie. Dacă rămân cele de acum, 45% din suma primită de lucrătorii în gospodărie în folosul altei persoane va ajunge la stat. Vestea bună e că oamenii care muncesc în gospodărie pentru alte persoane vor fi asiguraţi la pensie şi sănătate. Vestea proastă corelativă e că vor primi mai puţini bani „în mână” când acest sistem de plată va începe să fie aplicat, adică în orizontul anului 2023.

Guvernul estimează că 200.000 de oameni muncesc, fără contract, în gospodărie, în folosul altei persoane. Aceştia sunt neasiguraţi la sistemul public de pensii şi la cel al asigurărilor sociale de sănătate.

Executivul semnalează că:

  • avem cerere de forţă de muncă pentru activităţi gospodărești, precum cele de menaj casnic, pregătirea mesei, grădinărit, îngrijirea animalelor de companie, dar şi alte activități care au legătură strictă cu gospodăria unei familii sau a persoanei singure.
  • există în piaţă nevoia de a contracta lucrători pentru muncă în gospodărie, pe perioade atipice (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung). Aceştia muncesc fără forme legale pentru că deocamdată nu e reglementat un tip de contract de muncă între persoane fizice pentru prestarea activităţilor casnice. Mai mult, din motive care țin de discreție, fidelitate și pentru a evita prezența unui intermediar, apare reticența de a apela la firme specializate care pot oferi această forță de muncă.

Guvernul vrea să scoată munca nefiscalizată în gospodărie din economia neagră prin introducerea sistemului tichetelor de muncă. Prin acest sistem de remunerare, oamenii vor rămâne cu 55% din suma primită în prezent „în mână”, după prestarea unei activităţi în gospodărie, dacă guvernul menţine nivelurile cotelor de impozitare a muncii din prezent. Diferenţa de 45% din bani va merge la stat pentru plata CAS, CASS şi a impozitului pe venit, reiese din proiectul asumat de executiv în PNRR, studiat de Economica.net.

Concret, oamenii care prestează diverse munci în gospodăria unor persoane străine nu vor mai fi remuneraţi în bani, ci cu tichete de muncă. Valoarea nominală a unui tichet de muncă va fi iniţial de 15 lei.

Dacă, în prezent, pentru o zi de muncă în gospodărie lucrătorul primeşte 210 de lei, bani nefiscalizaţi, din anul 2023, când va începe să fie pus în aplicare sistemul propus de executiv, lucrătorul casnic va primi 14 tichete de muncă, în locul sumei de 210 de lei obţinute acum. Cu aceste tichete omul va merge la AJOFM care îi va reţine şi va vira la stat, în numele lui, suma de 94,5 lei pentru CAS, CASS şi impozit pe venit, dacă guvernul nu schimbă cotele de impozitare pentru tichetele de muncă. Ulterior, AJOFM îi va oferi lucrătorului 115,5 lei – bani „în mână”, iar acesta va fi asigurat la sistemul public de pensii şi la cel al asigurărilor sociale de sănătate. 

Executivul recunoaşte că printre obiectivele acestui proiect se numără creşterea veniturilor la bugetul de stat şi introducerea lucrătorilor casnici în sistemul asigurărilor de sănătate si sistemul de asigurare socială.

  • „Raportat la numărul persoanelor care nu au un venit stabilit, rezultat dintr-o activitate lucrativă formală, măsura tichetelor de muncă ar aduce în economie un număr semnificativ de persoane, contribuind astfel la reducerea ratei șomajului și la creșterea nivelului de trai, dar și la un impact bugetar pozitiv prin plata contribuțiilor sociale și de sănătate aferente acestor tichete”, spune guvernul în PNRR, consultat de Economica.net.

În acest sens, Ministerul Muncii lucrează la elaborarea unui proiect de act normativ care reglementează desfășurarea activităților casnice de către o persoană fizică, în calitate de prestator casnic, în folosul altei persoane fizice, denumite beneficiar de servicii casnice.

Activitate casnică – cum o va defini executivul

  • munca unui prestator casnic – persoană fizică, care are capacitate de muncă și care desfășoară activități casnice la domiciliu sau într-o gospodărie a unei persoane străine, în schimbul unei remuneraţii acordate doar sub formă de tichete de muncă, reiese din PNRR.

Munca în gospodărie, remunerată cu tichete de muncă

Tichetul de muncă va fi reglementat ca un bon valoric cu regim special, destinat plăţii contravalorii activităților casnice făcute de către prestatorul casnic şi va conține elemente specifice de siguranță – serie și număr unic – care vor înlesni urmărirea acestuia, potrivit PNRR, studiat de Economica.net.
Aceste tichete nu vor fi transferabile, explică guvernul (adică vor putea fi folosite doar de către persoana care munceşte în gospodărie, în calitate de prestator casnic).

Tichetul de muncă va avea valoarea nominală de 15 lei, care va putea fi actualizată prin hotărâre de guvern.

Tichetul de muncă va putea fi folosit doar pentru a fi schimbat în numerar la Agenţiile Teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM).
Bonul de muncă va putea fi schimbat în numerar la AJOFM în cel mult 60 de zile de la data la care a fost prestată activitatea casnică, reiese din PNRR, studiat de Economica.net.

Cum va funcţiona sistemul de la emiterea tichetului până la schimbarea lui în bani

Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă din teritoriu vor contracta unităţile emitente de tichete de muncă, autorizate pentru această activitate de Ministerul de Finanţe.

Beneficiarul muncii în gospodărie va cumpăra tichetul de muncă de la AJOFM. Beneficiarul va plăti doar valoarea nominală a tichetelor de muncă. Beneficiarul muncii în gospodărie va avea obligaţia să valorifice tichetul de muncă în cel mult 12 luni de la data la care l-a cumpărat, se arată în PNRR, studiat de Economica.net.
Cu tichetele de muncă achiziţionate de la AJOFM, beneficiarul va plăti persoana fizică care desfăşoară activitate casnică în gospodăria sa.
Persoana fizică (prestatorul casnic) va merge la AJOFM cu tichetele de muncă pe care le-a primit de la beneficiarul muncii sale. AJOFM îi va schimba tichetele de muncă primite în numerar.

Important: sumele primite sub forma tichetelor de muncă vor fi impozitate. Din aceşti bani se vor reţine CAS, CASS şi impozit pe venit.

La schimbarea tichetului de muncă în numerar, AJOFM va reţine şi va achita, în numele prestatorului casnic, CAS, CASS şi impozitul pe venit.
Tot atunci, persoana fizică (prestatorul casnic) va fi înregistrată într-o platformă electronică dedicată.

Simulare de calcul: din 150 de lei, bani primiţi de lucrătorul casnic sub formă de tichete, acesta va rămâne cu 82,5 lei, bani “în mână”, iar diferenţa de 67,5 lei merge la stat pentru CAS, CASS şi impozit pe venit, dacă guvernul nu schimbă nivelurile cotelor de impozitare pentru tichetele de muncă.

Cum e acum

Domnul Popescu contractează un om ca să-i taie lemnele pentru foc. Lucrarea durează cinci ore, iar beneficiarul îl plăteşte pe lucrător cu 150 de lei, bani nefiscalizaţi. Lucrătorul e neasigurat la pensie şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi înainte, şi după această lucrare.

Cum vrea guvernul să schimbe această stare de fapt

Domnul Popescu va cauta un om dispus să-i taie lemnele. Domnul Popescu îi explică lucrătorului că executivul vrea să-l ştie asigurat la sistemul public de pensii şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, drept care ar fi oportun pentru el, lucrătorul casnic, dar şi pentru economie, în general, să accepte următoarea ofertă: pentru cinci ore de muncă lucrătorul casnic va primi 150 de lei sub formă de tichete de muncă (adică 10 tichete de muncă, la valoarea vehiculată acum de guvern).

Cu aceste tichete persoana fizică va merge la AJOFM care îi va reţine şi vira la stat CAS (25% din venit), CASS (10% din venit) şi impozitul pe venit (10%), aceasta dacă, între timp, executivul nu schimbă nivelurile cotelor de impozitare a muncii. În total, AJOFM îi va reţine şi va plăti la stat 45% din suma de 150 de lei, primite de lucrător sub formă de tichete de muncă. Concret, AJOFM va reţine şi va vira statului 67,5 lei din suma de 150 de lei primită de lucrătorul casnic, la cotele actuale ale celor trei dări la stat.

Prin urmare, acesta va pleca acasă cu 82,5 lei, asigurat pentru o pensie în sistemul public şi la asigurările sociale de sănătate. Rămâne de văzut dacă lucrătorul va accepta această ofertă.

De altfel, executivul ia în calcul posibila reticienţă a beneficiarilor şi prestatorilor față de această abordare a muncii casnice şi crede că poate fi combătută printr-o campanie de promovare eficientă, desfășurată prin mai multe canale media și de către diferite personalități cu imagine pozitivă în rândul publicului-țintă, se mai arată în PNRR.

Calendarul de implementare a acestui proiect

În anul 2021 se va stabili cadrul legislativ și normele de aplicare a actului normativ care reglementează activitatea prestatorului casnic, remunerată în tichete de muncă.
Pentru operaționalizarea noii prevederi legislative, sunt necesare dezvoltarea și implementarea unei platforme, pe care o va folosi şi gestiona ANOFM, prin agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, dar și achiziția tichetelor de muncă. Corelativ, angajaţii AJOFM trebuie instruiţi să lucreze cu platforma folosită pentru evidenţa prestatorilor casnici.

Platforma electronică gestionată de ANOFM va permite:

– calculul, virarea și evidența contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe venit, datorate de prestatorii casnici;
– gestionarea acordării contravalorii tichetelor de muncă fie cash, fie prin transfer bancar într-un cont indicat de lucrătorul casnic;
– gestionarea numărului tichetelor de muncă vândute și a numărului de beneficiari cumpărători;
– monitorizarea integrării prestatorilor casnici pe piaţa muncii.
În anul 2023, această platformă va deveni operațională, iar prevederile actului normativ care reglementează munca în gospodărie vor putea fi puse în aplicare, se mai arată în PNRR, studiat de Economica.net. 

Munca în gospodărie, printre formele de muncă la negru care subminează sustenabilitatea fiscală și colectarea veniturilor la buget, crede executivul.

Efectele muncii nedeclarate sunt extrem de grave pentru economie și pentru sistemele sociale: subminează sustenabilitatea fiscală și colectarea veniturilor la buget, fiind o formă de evaziune fiscală, diminuează calitatea locurilor de muncă și competiția, şi reprezintă o formă de dumping social, generând condiții precare de muncă, de sănătate și siguranță în muncă, imposibilitatea de a beneficia de asigurări sociale și de sănătate, venituri mai scăzute. (…) Cele mai întâlnite forme de muncă nedeclarată în România sunt serviciile prestate la domiciliu (menaj, îngrijire copii sau bătrâni) și în sectorul construcțiilor. De asemenea, și în activitățile sezoniere agricole se folosește pe scară largă munca nedeclarată, spune executivul în PNRR, analizat de Economica.net.

Te-ar mai putea interesa și
Bolojan: Premierul să fie propus de PSD, iat ministerele conform fiecărui partid
Bolojan: Premierul să fie propus de PSD, iat ministerele conform fiecărui partid
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, anunţă că poziţia formaţiunii politice pe care o reprezintă este ca premierul viitoarei coaliţii de guvernare să fie propus de PSD, iar ministerele să fie......
Loteria Română suplimentează fondul de câştiguri la Tragerile Speciale Loto de Crăciun, de duminică
Loteria Română suplimentează fondul de câştiguri la Tragerile Speciale Loto de Crăciun, de duminică
Loteria Română organizează, duminică, Tragerile Speciale Loto de Crăciun şi suplimentează fondul de câştiguri al ...
Gabriela Firea (PSD): Partidul are şi un plan B, în cazul în care negocierile se blochează – opoziţia
Gabriela Firea (PSD): Partidul are şi un plan B, în cazul în care negocierile se blochează – opoziţia
Europarlamentarul PSD Gabriela Firea a declarat, duminică, la finalul şedinţei Consiliului Politic Naţional al social-democraţilor, ...
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit semnificativ în scădere, la 1%, estimarea privind avansul economiei în acest an
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit semnificativ în scădere, la 1%, estimarea privind avansul economiei în acest an
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere semnificativă, la 1%, de la 2,8% anterior, ...