Din 2024, Guvernul spune că va reduce „distorsiunile şi stimulentele fiscale excesive”, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit şi contribuţiile sociale
Informaţia apare într-un punct de vedere al guvernului, din 29 martie, în care argumentează de ce nu susţine o iniţiativă legislativă care vizează scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor fizice care lucrează în industria de fabricare a băuturilor.
Iată, in extenso, argumentele executivului:
„Prin angajamentul asumat de către Guvernul României prin componenta de reformă fiscală din Planul Național de Redresare și Reziliență se urmărește alinierea sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României, prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale, precum și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal.
Printre obiectivele prevăzute în componenta de reformă fiscală se regăsește și analizarea amănunțită, cu asistenţă tehnică furnizată de o instituție independentă, a legislaţiei fiscale românești în ceea ce privește domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, al impozitului pe profit, al impozitului pe proprietate și al impozitelor verzi. Această analiză sistematică va fi urmată de punerea în aplicare a recomandărilor care se impun în urma sa, astfel încât sistemul fiscal să promoveze mai bine creșterea economică durabilă.
Astfel, se urmărește reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit şi contribuţiile sociale, începând cu anul 2024, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice. Se urmărește identificarea soluției optime, inclusiv din perspectivă fiscal-bugetară„, se arată în punctul de vedere al guvernului prin care respinge propunerea legislativă pentru completarea articolului 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iniţiată de deputatul PNL Emil Florian Dumitru (Pl x 701/2022).
Unii dintre salariaţii din construcţii, din industria alimentară şi sectorul agricol beneficiază de facilităţi fiscale
Scutirea de la plata impozitului pe venit până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv, potrivit Codului fiscal;
- Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv, obţinut din salarii şi asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice care lucrează în construcţii, în industria alimentară şi sectorul agricol (condiţiile de eligibilitate sunt enumerate mai jos). Partea din venitul brut lunar care depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale, se arată în Codul fiscal consultat de Economica.net.
Reducerea cotei CAS cu 3,75 puncte procentuale până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.
Asigurare la sănătate fără plata contribuţiei (CASS) până data de 31 decembrie 2028 inclusiv.
De asemenea, printre contribuabilii scutiţi de plata impozitului pe venit se numără unii dintre salariaţii din IT şi cercetare.
Economica.net a prezentat încă de anul trecut planul guvernului de a extinde bazinul de plătitori de CASS începând cu anul 2025.
Extinderea bazei de impozitare pentru contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS) prin stabilirea obligaţiei de plată asupra tuturor veniturilor obţinute de persoanele fizice, indiferent de natura acestora se va implementa treptat, începând cu primul trimestru din anul 2025, reiese din Strategia naţională de sănătate, analizată de Economica.net.
- “În sistemul de asigurări sociale de sănătate, segmente semnificative ale populației beneficiază de servicii de sănătate fără plata contribuției la asigurări de sănătate, deși realizează venituri din pensii sau salarii, ceea ce creează un deficit considerabil la FNUASS. În condițiile în care numai o treime dintre asigurați plătesc contribuții de sănătate către FNUASS, acesta devine vulnerabil la recesiunile economice”, explică autorii Strategiei naţionale de sănătate.
Iată, in extenso, care sunt contribuabilii scutiţi de la plata impozitului pe venit, astfel cum sunt enumeraţi la articolul 60 din Codul fiscal:
persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
- activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- salarii și asimilate salariilor;
- pensii;
- activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la articolul 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
persoanele fizice care desfăşoară activităţi de creare a programelor pentru calculator – scutite de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor.
persoanele fizice care desfăşoară activităţi de cercetare – dezvoltare şi inovare – scutite de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor.
persoanele fizice care lucrează în construcţii – scutite de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în România, în baza contractului individual de muncă, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:
(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;
2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
2363 – Fabricarea betonului;
2364 – Fabricarea mortarului;
2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812 – Extracția pietrișului și nisipului;
2351 – Fabricarea cimentului;
2352 – Fabricarea varului și ipsosului;
2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
(iii) 711 – Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile prevăzute la litera a) în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală determinată potrivit prevederilor literei b^1). Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal în cursul anului, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor prevăzute la litera a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată;
b^1) pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii cuprinde numai veniturile din activitatea de construcţii desfăşurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfăşurată pe teritoriul României. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestări de servicii;
c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 4.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv, obţinut din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar care depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale;
Prosumatorii, astfel cum sunt definiţi la articolul 2 litera x^1) din Legea nr. 220/2008, persoane fizice, altele decât cele organizate conform OUG nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, scutiţi de plata impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din vânzarea energiei electrice la furnizorii de energie electrică cu care respectivii prosumatori au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, dacă centralele electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe care le deţin au puterea electrică instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum.
persoanele fizice care lucrează în sectorul agricol şi în industria alimentară sunt scutite de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în România, în baza contractului individual de muncă, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) angajatorii care desfăşoară pe teritoriul României activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară definite de următoarele coduri CAEN:
1. cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare şi servicii anexe
011 – Cultivarea plantelor nepermanente;
012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente;
013 – Cultivarea plantelor pentru înmulţire;
014 – Creşterea animalelor;
015 – Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor);
016 – Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;
2. cod CAEN 10: Industria alimentară;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile prevăzute la litera a) în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală. Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol şi industriei alimentare şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată;
c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă pe zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv, obţinut din salarii şi asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar care depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale, se arată în Codul fiscal consultat de Economica.net.
Reducerea cotei CAS cu 3,75 puncte procentuale şi scutirea de plata CASS pentru aceiaşi angajaţi din construcţii şi industria alimentară, despre care am scris mai sus.
Temei juridic – articolul 138Ʌ1 din Codul fiscal: prevederi speciale pentru domeniul construcţiilor
(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor de la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la articolul 60 punctul 5, cota contribuției de asigurări sociale de 25% se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară și care se încadrează în condițiile prevăzute la articolul 60 punctul 7, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028, potrivit articolului 138^2, alineatul (1) din Codul fiscal, consultat de Economica.net.
Asiguraţi la sănătate fără plata contribuţiei (CASS)
Temei juridic – articolul 154 din Codul fiscal
Persoanele fizice sunt asigurate fără plata CASS pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la articolului 60 punctul 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.
Sunt asigurate fără plata CASS persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și din industria alimentară și care se încadrează în condițiile prevăzute la articolul 60 punctul 7 din Codul fiscal, enumerate de Economica.net mai sus. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv, conform Codului fiscal consultat de Economica.net.