Dîncu: Prioritatea zero e construcţia unui proiect de ţară, a unui nou model de guvernare
„Am priorităţile mele, de om. Am renunţat la toate activităţile mele pentru a mă dedica total acestui guvern, care are ca proiect construcţia unui proiect pentru România şi, dacă nu este prea mult – îmi cer scuze pentru cum sună -, a unui model de guvernare. Aceasta este prioritatea zero, cu obiectivul meu operaţional de a schiţa o nouă viziune despre stat şi a trasa liniile pentru un stat mai eficient, mai ieftin şi mai inteligent’, a subliniat Vasile Dîncu.
El a adăugat că doreşte ca în România să apară măcar „mugurii încrederii”.
‘Ştiu că într-un an nu se poate schimba România, dar cred că orice trebuie să aibă un început. Vreau să aducem mugurii încrederii în România, să arătăm că se poate face mai mult şi mai bine, fără gălăgie zilnică, cu modestie şi competenţă’, a completat vicepremierul.
Vasile Dîncu a trecut în revistă şi o serie de priorităţi pe care le are, pentru 2016, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pe care îl conduce.
‘Priorităţile strategice ale MDRAP, aşa cum sunt asumate prin Programul de Guvernare, prin Analiza referitoare la politicile din domeniul MDRAP necesară în vederea elaborării Strategiei Fiscal-Bugetare pentru orizontul 2016-2018, prin Documentul sinteză privind politicile şi programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2016 şi perspectiva 2017-2019 şi prin Planul Strategic Instituţional al MDRAP 2014-2016 vizează coeziunea economică şi socială la nivel naţional prin dezvoltarea regională echilibrată şi durabilă a teritoriului şi valorificarea potenţialului cooperării teritoriale europene, o administraţie publică eficientă şi întărirea capacităţii administrative a MDRAP’, a spus Vasile Dîncu.
În privinţa coeziunii economico-sociale, Vasile Dîncu a amintit de elaborarea şi adoptarea mai multor documente strategice pentru dezvoltarea teritorială şi urbană, printre care Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Strategia Generală de Descentralizare, direcţiile strategice privind reforma administrativ-teritorială, Strategia Naţională a Locuirii. De asemenea, el a vorbit de dezvoltarea unor sisteme de e-guvernare în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor, care să aibă ca rezultate standardizarea seturilor de date din documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, şi un portal web în care să fie accesibilă toată legislaţia din domeniu, reglementările tehnice, fluxurile de avizare şi autorizare.
O altă componentă vizează finanţarea obiectivelor de investiţii prin programele din domeniul locuirii şi al dezvoltării locale a infrastructurii rutiere, de utilităţi publice, educaţionale, culturale, sociale etc, dezvoltarea instrumentelor de administrare ca suport pentru fundamentarea deciziilor în acest domeniu, legate în special de continuarea dezvoltării bazelor de date urbane şi teritoriale existente şi integrarea acestora între ele, precum şi continuarea demersurilor pentru realizarea cadastrului pe întreg teritoriul naţional.
Referitor la fondurile europene, Vasile Dîncu a spus că îşi propune finalizarea procesului de închidere a programelor 2007-2013 şi atingerea unui grad de absorbţie de 80% pe POR şi de 95% pe PODCA.
Un alt obiectiv vizează lansarea cererilor de proiecte 2014-2020 pentru cel puţin 60% din bugetele alocate POR şi PODCA.
‘Rezultatele tuturor acestor activităţi constituie premise obligatorii pentru dezvoltarea teritoriului naţional, pentru că fără suportul cadastral realizat, fără utilităţile publice de bază – în primul rând alimentarea cu apă şi canalizarea -, fără instrumente de fundamentare a deciziei, fără a avea o administraţie calificată, nu putem vorbi de dezvoltare’, a punctat Vasile Dîncu.
În ceea ce priveşte existenţa unei administraţii publice eficiente, MDRAP va lua o serie de măsuri referitoare la dezvoltarea formării profesionale în administraţie, promovarea eticii şi integrităţii, perfecţionarea, simplificarea şi creşterea calităţii în administraţia publică, precum şi îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţia administrativă. Pentru atingerea acestor obiective, MDRAP are în vedere, printre altele, Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020, Strategia privind Formarea Profesională 2016-2020, reorganizarea ANFP şi reînfiinţarea INA, un plan integrat de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor, un mecanism de monitorizare a utilizării sistemelor şi instrumentelor de Management al Calităţii în Administraţia Publică, Standarde de Calitate şi de Cost pentru Serviciile Publice Descentralizate, adoptarea Codului Administrativ şi a unei HG privind modificarea şi completarea HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.
‘În afara priorităţilor stabilite de MDRAP în diverse documente de planificare strategică sau în completarea lor, există o serie de teme de interes pe agenda publică, ce ar putea direcţiona comunicarea publică a MDRAP în anul curent. E vorba, printre altele, de lansarea noilor apeluri de proiecte pentru programele 2014-2020 şi de bilanţul fondurilor absorbite prin programele 2007-2013. Apoi, de investiţiile şi repartizările din fondul de rezervă bugetară către autorităţile publice locale, de transparenţă şi de criteriile de alocare. Mai sunt teme referitoare la regionalizare şi descentralizare, riscul seismic şi reabilitarea termică, mobilitatea urbană, transparenţa informaţională – acces la informaţii – şi decizională – consultarea publică pentru proiectele de acte normative’, a explicat Vasile Dîncu.
MDRAP propune şi o serie de termene pentru obiectivele sale, unele cu realizare încă din prima lună a anului în curs. De exemplu, în ianuarie vor fi elaborate proiecte de legi privind Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi o HG privind structura şi organizarea Registrului Electronic Naţional al Nomenclaturii Stradale, până în februarie va fi elaborată şi adoptată Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice, iar până în martie va fi adoptată şi Strategia privind formarea profesională 2016-2020.
Institutul Naţional pentru Administraţie ar urma să aibă o lege de înfiinţare până în luna iulie şi tot până atunci va fi elaborată şi Strategia Naţională a Locuirii. De asemenea, până în luna martie vor fi elaborate direcţiile strategice şi măsurile privind reforma administrativ-teritorială, va fi aprobată Strategia Generală de Descentralizare, iar până în aprilie va fi adoptată Strategia de Dezvoltare Teritorială a României şi cea de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării.
Vicepremierul Vasile Dîncu a mai spus că, printre altele, în 2016 vor fi finanţate cel puţin 482 de obiective (săli de sport, complexuri sportive, aşezăminte culturale, bazine de înot, lucrări de primă urgenţă, patinoare artificiale, centre sociale, cămine de bătrâni, reparaţii şi consolidări monumente istorice, pieţe agro-alimentare etc), dintre care aproximativ 300 au termen de finalizare în acest an.