‘Este de competenţa statelor membre să decidă dacă doresc să producă energie nucleară sau nu. La momentul actual, există 132 de reactoare nucleare în funcţiune în Europa. Sarcina noastră, în cadrul Comisiei, este de a garanta că siguranţa reprezintă cea mai mare prioritate în fiecare dintre acestea’, a declarat comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, în cadrul unei conferinţe de presă.
Noua directivă prevede un obiectiv de siguranţă, respectiv ca statele membre să se asigure că, în cazul unui accident, emisiile radioactive în mediu sunt practic inexistente.
În acest sens, vor avea loc teste de siguranţă la centralele nucleare ale UE la fiecare şase ani, iar statele membre vor aproba de comun acord temele specifice şi metodologia comună a evaluărilor efectuate de echipe multinaţionale. Statele membre sunt responsabile, de asemenea, de punerea în aplicare a recomandărilor. În cazul unor întârzieri sau în cazul în care recomandările nu sunt aplicate, CE poate organiza o misiune de verificare în statul membru.
Apoi, fiecare centrală nucleară face obiectul unei evaluări periodice naţionale a siguranţei cel puţin o dată la 10 ani şi al unei evaluări specifice, în cazul unei posibile prelungirii a duratei sale de viaţă.
De asemenea, noua directivă prevede că centralele noi trebuie concepute într-un mod care să garanteze că, în cazul în care zona activă a reactorului este avariată, acest lucru nu va avea consecinţe în afara centralei.
Propunerea legislativă face referire la măsuri specifice de pregătire şi intervenţie la faţa locului pentru situaţii de urgenţă. Astfel, fiecare centrală nucleară trebuie să aibă un centru de asistenţă pentru situaţii de criză care este protejat împotriva radioactivităţii şi a cutremurelor sau inundaţiilor şi să pună în aplicare orientări stricte privind gestionarea accidentelor.
În ceea ce priveşte transparenţa, autorităţile naţionale de reglementare şi operatorii centralei vor trebui să dezvolte o strategie care va defini modul în care publicul este informat în cazul unui accident, dar şi în perioade de funcţionare normală a instalaţiei. Această strategie va trebui să fie publicată, prevede noua directivă. De asemenea, cetăţenii vor avea posibilitatea de a participa la procesul decizional, atunci când se acordă licenţă unei noi centrale nucleare.
În cele din urmă, directiva garantează că autorităţile naţionale de reglementare sunt independente în ceea ce priveşte luarea deciziilor şi că interesele politice, economice sau societale nu pot prevala asupra obiectivelor de siguranţă. Autorităţilor naţionale de reglementare trebuie să li se aloce fonduri suficiente şi personal specializat pentru a permite funcţionarea eficientă a acestora, subliniază CE.
În urma accidentului nuclear de la Fukushima din martie 2011, şefii de stat şi de guvern din UE au solicitat CE, împreună cu Grupul european de reglementare pentru siguranţă nucleară (ENSREG), să efectueze teste de rezistenţă şi să revizuiască legislaţia UE în domeniul siguranţei nucleare. Propunerea CE de modificare a directivei privind siguranţa nucleară din 2009 se bazează pe lecţiile învăţate în urma accidentului de la Fukushima şi a testelor de rezistenţă, dar ţine cont şi de propunerile experţilor şi de punctele de vedere ale autorităţilor naţionale de reglementare, industriei şi societăţii civile.