Director Aeroport Timişoara: Carpatair are datorii de 3,3 mil. lei şi 1,9 mil. euro către instituţie

Directorul Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara, Daniel Idolu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că problemele la instituţia pe care o conduce au început în 2011, când compania Carpatair a acuzat conducerea aeroportului că acordă ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piaţa timişoreană, prin practicarea unor discounturi prea mari, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Acuzaţiile s-au transformat într-o serie de procese, atât între Carpatair şi Wizz Air, cât şi între Carpatair şi Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT).

Idolu a afirmat însă că vinovat de problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia.

Astfel, Idolu a explicat că această companie a folosit, din 2007 şi până în prezent, Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian. Acest lucru înseamnă că doar între 13 şi 20 la sută dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflându-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei.

În opinia lui Idolu, problemele Carpatair nu au fost provocate de venirea Wizz Air la Timişoara, ci de renunţarea de către companie, din motive care lui nu îi sunt cunoscute, la mai multe destinaţii.

„Reţeaua Carpatair era, la un moment dat, de 37 de aeroporturi. Aeroportul Internaţional Timişoara e doar un singur aeroport din cele 37. Matematic, Aeroportul Internaţional Timişoara putea afecta doar procentul de 13 din pasageri care, în 2008, veneau sau plecau de la Timişoara. În 2008 (Wizz Air – n.r.) a deschis curse către Londra, destinaţie pe care Carpatair nu o oferea. Nu opera atunci nimeni pe Londra. Din toată harta de operare a companiei Carpatair şi acum sunt doar trei rute paralele: Roma, Veneţia şi Milano. Nu văd cum puteau acestea influenţa Carpatair”, a spus Idolu.

El a explicat că şi pe rutele paralele atât Carpatair, cât şi Wizz Air au înregistrat creşteri ale numărului de pasageri din 2008 şi până în 2012, an în care se observă o scădere a numărului de pasageri ai Carpatair.

„Numărul pasagerilor pe aceste trei destinaţii au crescut în anii 2008-2012 pentru ambele companii, chiar dacă Wizz Air opera deja pe piaţă”, a afirmat Idolu.

Directorul AIT a explicat, totodată, că acest lucru se datorează faptului că cei de la Carpatair nu mai operau în anul 2012 pe mai multe aeroporturi, atât din ţară, cât şi din străinătate, iar nodul aerian al acesteia nu mai era astfel alimentat.

„Carpatair a crescut odată cu aeroportul nostru. (…) Aeroportul Timişoara nu e de vină că s-au retras de pe Constanţa, Cluj, Bucureşti, Sibiu. Nodul acesta nefiind alimentat nici din vest şi nici din est, a căzut afacerea. Problemele Carpatair ne afectează şi pe noi foarte rău, veniturile din Carpatair au scăzut foarte mult”, a spus Idolu.

El s-a referit şi la acuzaţiile de acordare a unor preţuri preferenţiale companiei Wizz Air. Potrivit acestuia, în 2008, Wizz Air plătea pentru fiecare pasager Aeroportului din Timişoara aproximativ zece euro, în timp ce Carpatair avea un tarif pe pasager de 4,3 euro. În 2009, Wizz Air plătea 11,18 euro pe pasager, în timp ce Carpatair 3,79 euro. În 2010, Wizz Air a început să beneficieze de discounturi, ajungând să plătească 5,87 de euro pe pasager, în timp ce Carpatair plătea 3,65 euro. Începând din 2011, tarifele pentru cele două companii au început să fie similare, cu un mic avans pentru Wizz Air, ajungându-se ca în 2012 Carpatair să plătească 5,09 euro pe pasager, în timp ce Wizz Air achita 5,80 de euro.

Idolu a explicat că, faţă de „preţurile de raft”, există anumite discounturi pe care Aeroportul Internaţional Timişoara le poate acorda companiilor aeriene, acestea depinzând de volumul pasagerilor.

„Avem un preţ de raft şi o grilă de discounturi în funcţie de volum. Pe principiul acesta ne-am bazat: măreşte volumul, tarifele scad şi toată lumea e mulţumită. Acum încep să nu li se mai dea discounturi (companiei Carpatair – n.r.), pentru că le scade volumul şi le creşte preţul”, afirmat Idolu.

Potrivit sursei citate, Carpatair are datorii de milioane de euro către aeroport, motiv pentru care s-a decis încasarea banilor în avans pentru serviciile prestate.

Idolu a spus că, în prezent, Carpatair datorează aeroportului 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro.

În replică, la solicitarea MEDIAFAX, oficialii companiei Carpatair au afirmat că prejudiciul adus de Aeroportul Internaţional Timişoara prin „măsurile discriminatorii” practicate în perioada 2008-2012 depăşeşte 10,5 milioane de euro.

„Prejudiciul cauzat companiei Carpatair de către Aeroportul Internaţional Timişoara depăşeşte suma de 10,5 milioane de euro şi se datorează măsurilor discriminatorii practicate de către AIT în perioada 2008 – 2012. Suma menţionată se referă doar la perioada 2010-2011, când, datorită politicilor tarifare ilegale practicate de conducerea Aeroportului Timişoara, a fost voit favorizat un concurent direct – compania maghiară Wizz Air. Tarifele şi politicile comerciale respective au fost declarate ilegale, fiind dispusă şi anularea măsurilor în cauză prin hotărârea definitivă şi irevocabila a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Carpatair a solicitat în instanţă recuperarea acestui prejudiciu, procesul fiind în derulare, începând cu data de 26 martie 2013, la Curtea de Apel Timişoara”, se arată în răspunsul Carpatair.

Totodată, oficialii Carpatair au susţin că reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara refuză să recupereze patru milioane de euro de la compania Wizz Air.

„În plus faţă de acţiunea de recuperare a prejudiciilor cauzate, Carpatair a mai depus şi o cerere de chemare în judecată prin care solicităm instanţelor să oblige Aeroportul Timişoara să recupereze neîntârziat de la Wizz Air suma de 4 milioane de euro – ajutor de stat ilegal acordat companiei maghiare în perioada de referinţă 2010-2011- ajutor care a fost anulat prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Acţiunea noastră este justificată de faptul că reprezentanţii conducerii aeroportului refuză să recupereze această sumă din iniţiativă proprie. Valoarea totală a ajutorului de stat pe care AIT este obligat să o recupereze de la beneficiar până în prezent – lucru pe care nu l-a făcut – se ridică în acest moment la peste 6,5 milioane de euro, ţinând cont şi de sentinţa irevocabilă din 16 mai 2012 a Camerei de Arbitraj de la Cluj, care a obligat Wizz Air la plata a 2,5 milioane de euro. Această sumă totalizează datorii ale Wizz Air către AIT vechi încă din 2009 şi pe care conducerea Aeroportului Timişoara nu le-a recuperat nici în prezent”, se mai arată în răspunsul Carpatair.

În ceea ce priveşte sumele pe care Carpatair le datorează Aeroportului Internaţional Timişoara, oficialii companiei spun că le-au contestat în instanţă.

„Sumele pe care le vehiculează Aeroportul Timişoara sunt contestate de Carpatair în instanţele de judecată pe motiv că au fost facturate abuziv de către Aeroportul Timişoara tocmai pentru a favoriza compania Wizz Air”, se mai arată în răspuns.