Director Poşta Română: Sunt convins că până la 15 aprilie toate pensiile vor fi distribuite aşa cum trebuie

„Greva de avertisment a adus sub 10% dintre salariaţi. Deci sub 10% dintre salariaţii Poştei au fost în grevă de avertisment. Credeţi că poate fi o grevă constituită şi declanşată de sub 10% dintre salariaţii unei companii? Nici măcar toţi membrii de sindicat, toţi membrii SLPR nu au intrat în grevă. Deci de aceasta vin în faţa dumneavoastră, de acesta transmit acest mesaj de încredere pentru că sunt convins, pe baza acestor informaţii, pa baza acestor rezultate, că până la 15 aprilie toate pensiile, toate obligaţiile sociale vor fi distribuite aşa cum trebuie”, a spus Valentin Ştefan, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a afirmat că miercuri este programată o mediere între companie şi sindicalişti de către ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan. Valentin Ştefan a menţionat că ministrul Cercetării a mai reuşit să faciliteze medieri între conducerea companiei şi sindicat. Totodată, şeful CNPR a arătat că, în cazul în care se ajunge la o înţelegere, se poate semna în aceeaşi zi contractul colectiv de muncă.

Director Poştei a vorbit în cadrul conferinţei despre nemulţumirile sindicaliştilor din companie subliniind, însă, că sindicatul a fost invitat la discuţii de 47 de ori şi nu s-a prezentat decât de şapte ori, începând din luna decembrie a anului trecut.

„Contractul colectiv de muncă a expirat la 1 februarie. Conform legii, am demarat procedurile de negociere în luna decembrie. Au existat mai multe întâlniri. Noi am invitat sindicatul să participe de 47 de ori, sindicatul s-a prezentat de 7 ori în acest interval. Discuţiile au fost destul de sterile pentru că nu am reuşit să spargem această primă revendicare în care sindicatul solicita 250 de milioane de lei în plus la fondul de salarii. Noi le spunem că nu avem banii aceştia, compania chiar nu are, e o companie care se autofinanţează, iar pe de altă parte nu ne permite legea bugetului de stat”, a spus Valentin Ştefan.

El a explicat că sunt mai multe restricţii legislative, iar compania nu poate trece peste prevederile legale.

„Ce a ţinut de noi, şi anume creşterea fondului de salarii la nivel maxim, am făcut deja în ianuarie. Am crescut bugetul de salarii cu 106 milioane de lei, din care 56 de milioane au fost puse în creşteri salariale în luna ianuarie. Restul îi ţinem să vedem ce se întâmplă în vară: creşte salariul minim, cu cât creşte, câţi salariaţi vor fi impactaţi de acest lucru. Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, banii pe care îi avem îi întoarcem către salariaţi în măriri salariale. Motiv pentru care am propus sindicatului să maximizeze această libertate bugetară şi să ofere în medie o mărire de 250 de lei colegilor din companie, la discreţia lor. Adică cum vor să-i împărţim, aşa îi împărţim, acesta este bugetul, acesta este media, 250 de lei”, a declarat Valentin Ştefan.

Întrebat dacă există presiuni din partea companiei asupra sindicaliştilor, directorul general al companiei a afirmat că situaţia este alta.

„Această portretizare a Poştei Române şi a conducerii de Cosa Nostra, în care noi avem nişte reţele prin care facem presiuni asupra angajaţilor să nu îşi exercite un drept legal nu există. Vă spun că lucrurile stau fix invers pentru că, în general, liderii de sindicat nu s-au impus în faţa salariaţilor cu un ajutor real. Sunt oameni în companie care chiar au nevoie de ajutor, care chiar au probleme în a-şi desfăşura activitatea. Un lider de sindicat nu a venit să zică „avem o problemă la oficiul poştal x din judeţul y”. Nu, tot timpul problemele au fost următoarele: scoaterea din producţie pentru liderii de sindicat, că de fapt asta este problema lor cu CCM-ul, că nu am mai acceptat să fie scoşi din producţie aceşti salariaţi. Costurile cu scoaterea din producţie erau de aproximativ 3 milioane de lei în fiecare an. Cu alte cuvinte, compania plătea în jur de 25 de persoane, lună de lună, să nu vină la muncă. Avem un lider de sindicat care nu a mai venit la muncă de 10 ani. Este liderul de sindicat din judeţul Gorj”, a afirmat Valentin Ştefan.

El a declarat că liderii de sindicat au făcut făcut presiuni asupra angajaţilor să facă grevă de avertisment iar persoanele în cauză au depus plângeri despre presiunile sindicaliştilor.

De asemenea, el a afirmat că în cazul în care greva este declarată ilegală, toţi salariaţii care au intrat în grevă vor trebui să plătească prejudiciul adus companiei pentru ziua sau zilele de grevă.

Conform datelor prezentate în conferinţă, venitul mediu al unui angajat din companie este de 5.002 lei, care include salariul de bază, sporurile şi tichetele de masă, de 30 de lei pe zi. Compania are 6.200 de salariaţi cu salariu minim pe economie la 1 ianuarie 2024, din totalul de 21.500 de angajaţi.

Pe 20 martie, membrii Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) au întrerupt lucrul timp de două ore, în aproape toate oficiile poştale din ţară, ca urmare a grevei de avertisment anunţată de liderii sindicali.

Protestul a avut loc în intervalul orar 8:00 – 10:00, iar membrii SLPR şi alţi afiliaţi ai Blocului Naţional Sindical (BNS) au pichetat sediul central al Companiei Naţionale „Poşta Română” (CNPR). De asemenea, în timpul grevei de avertisment, reprezentanţi ai lucrătorilor poştali au fost prezenţi în faţa sediilor centrale ale Poştei Române din 30 de judeţe.

În acest context, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat pentru AGERPRES că procesul de negociere a noului contract colectiv de muncă din Poşta Română a fost compromis, iar oamenii se pregătesc pentru declanşarea grevei generale la sfârşitul acestei luni, cel târziu la începutul lui aprilie.

Liderul sindical a reclamat, totodată, şi negocierile pe care conducerea Poştei Române le-a purtat cu Sindicatul Naţional Poştă şi Curierat (SNPC).

Principalele revendicări ale BNS şi SLPR vizează o creştere salarială de 400 lei net pentru angajaţii Poştei Române şi o majorare a sporurilor de loialitate cu un procent între 5% şi 10%.

Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale.

În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care deţine 93,52% din pachetul de acţiuni. Fondul Proprietatea deţine 6,48% din capitalul social al companiei.