„Tot ce vedeţi aici vine de la fabrica din România. Noi doar am copiat, şi merge perfect”. Declaraţia a fost făcută de directorul de operaţiuni al Somaca, compania deţinută de Renault care operează una dintre cele două fabrici ale francezilor din Maroc, cea de la Casablanca.
Fabrice Delecroix a făcut această declaraţie la 17 aprilie, la doar o zi după ce angajaţii de la Dacia, aflaţi în grevă timp de mai multe zile, au acceptat majorarea salarială oferită de patronat şi au încetat protestul. Şi nu a făcut-o într-un context oarecare, ci la ceremonia de lansare a producţiei noii generaţii Sandero în fabrica de la Casablanca. De reţinut că noua generaţie Sandero a intrat în producţie la uzina de la Piteşti în octombrie 2012. A fost nevoie de doar şase luni, aşadar, ca să fie “clonată” în Africa de Nord.
Angajaţii de la Mioveni au obţinut mare parte din ce şi-au dorit: o creştere salarială de 6% şi, poate mai important, o primă de rezultat pentru anul 2012 de 1.680 de lei brut, pe care o vor primi în mai. Însă nu ar trebui să fie foarte liniştiţi, nici ei şi nici opinia publică, dat fiind că Dacia este cel mai mare exportator al României. “Dacă protestele de la Dacia nu se vor termina „rezonabil”, într-o manieră avantajoasă pentru ambele părţi, iar angajaţii vor continua cu cereri nerealiste, există o mai mare probabilitate ca o parte importantă a producţiei de la Mioveni să fie transferată în Maroc„, a declarat vicepreşedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe, în timpul protestelor.
Salariul mediu de la nouă uzină Renault din Maroc este cu 50% mai mici decât cel de la Mioveni şi de peste patru ori mai mic decât cel de la uzinele din Franţa. Potrivit celor mai recente date, salariul mediu net în cadrul fabricii Dacia de la Mioveni a fost anul trecut de 2.600 de lei, echivalentul a circa 580 de euro, iar la Tanger, în Maroc, salariul mediu este de circa 250 de euro.
Iar Renault a pariat pe o miză mare. Uzina pe care au deschis-o recent în portul marocan Tanger este cea mai mare fabrică de automobile din Africa de Nord. Cu o capacitate finală de 400.000 de maşini pe an, va fi mai mare decât cea de la Piteşti. Investiţia a fost de 600 de milioane de euro. Ce se face acum acolo: Lodgy, Dokker, vechea generaţie de Sandero şi noul Logan.
Momentan, în Maroc, ţară preponderent agrară (40% din populaţia ocupată munceşte în agricultură) sunt doar două fabrici de autoturisme, ambele controlate de Renault, la Tanger şi Casablanca. Anul trecut, producţia a fost de 120.000 de maşini, dintre care 90.000 au fost exportate, în special în Europa şi în ţările arabe. Ce va fi anul acesta: “Capacitatea fabricii de la Tanger se va dubla în 2013, şi 95% din producţie va fi exportată” a spus şeful operaţiunilor Renault din Maroc, Jacques Prost.
Pe lângă forţa de muncă ieftină, atu care nu este însă dublat, cel puţin deocamdată, şi de o pregătire profesională de excepţie, Marocul mai are câteva avantaje: distanţa mai mică faţă de piaţa europeană, dar şi acorduri comerciale de liber schimb, atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu unele ţări arabe, cum ar fi Egiptul, Iordania sau Tunisia.
Iar politicienii văd industria auto drept unul dintre principalele motoare atât pentru industrializare, cât şi pentru ameliorarea balanţei: în primele trei luni ale anului, ţara cu 11 milioane de locuitori a raportat un deficit comercial de 5,3 miliarde de dolari. Anul trecut, Marocul a semnat un acord de tip preventiv cu FMI, pentru 6,2 miliarde de dolari.
Ca atare, autorităţile oferă o serie de avantaje de ordin fiscal pentru producătorii auto care vin să construiască unităţi de producţie. “E o sarcină dificilă să atragi asemenea investiţii, dar facem tot ce trebuie ca să-i convingem”, a spus ministrul comerţului, Abdelkader Amara, în condiţiile în care există discuţii cu mai mulţi producători auto, printre care indienii de la Tata Motors.