Directorul Comitetului de Est al Economiei Germane: În România business-ul are probleme cu corupţia şi schimbările frecvente

Domnule Harms, sunteţi directorul executiv al Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft – Comitetului de Est al Economiei Germane. Care este obiectivul acestei organizaţii şi care este legătura sa cu România?
Harms: Comitetul de Est a Economiei Germane este cea mai importantă asociaţie de companii din Germania, avand drept obiectiv cooperarea cu Europa de Est. Reuneşte corporaţii germane mari şi influente, dar şi întreprinderi mici şi mijlocii care au activitate în Europa de Est şi care investesc în aceste ţări. România, cu potenţialul său imens de comerţ şi investiţii, este unul dintre cei mai importanţi parteneri pentru noi.

Aţi putea enumera cateva nume de companii mari care investesc în economia românească şi care sunt membrii organizaţiei dumneavoastră?
Harms: Sunt foarte multe, de exemplu: Mercedes, Continental, Kaufland, Siemens, Rewe, Deutsche Bank, Dräxlmayer, Metro, Holzindustrie Schweighofer şi altele.

Austria şi Germania reprezintă cei mai mari investitori străini în România, daca nu luam considerare Olanda ca investitor direct. De ce este atât de interesantă România pentru două dintre cele mai importante şi dezvoltate din punct de vedere economic ţări din Europa?
Harms: România este o ţară cu un teritoriu considerabil şi o poziţie geografică excelentă. În plus, are forţă de muncă bine calificată, şi totuşi relativ ieftină, comparativ cu Europa de vest. De asemenea, România este membră UE, astfel încât investitorii îşi pot desfăşura activitatea într-un cadru legal stabil şi cunoscut. Trebuie precizat că infrastructura românească s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani. Iar investitorii străini sunt sprijiniţi de autorităţile române, ceea ce, desigur, contribuie la crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor în ţară.

Ce diferenţiază România de celelalte ţări din Europa de Est?
Harms: Dimensiunea pieţei, potenţialul forţei de muncă, costuri convenabile şi volumul investiţiilor străine, care conduc la formarea unui sistem de tip “cluster” deosebit.

Aspecte ce sunt considerate a fi calităţi, în primă instanţă, pot duce la neajunsuri, în timp. Care sunt principalele probleme cu care s-au confruntat investitorii în România, din experienţa organizaţiei Dumneavoastră?
Harms: Principalele obstacole în calea business-ului transparent în România sunt în continuare corupţia, modificarea frecventă a condiţiilor de muncă, sistemul judiciar pasiv şi, mai ales în ultimii ani, reducerea forţei de muncă.

Cunoaşteţi situaţii în care asemenea probleme au determinat companii germane sau austriece să ia decizia de a părăsi piaţa din România? Ar putea fi un semn de avertizare pentru alţi investitori străini?
Harms: Din păcate, am început să primim câteva semnale negative în ultima perioadă. Noul Cod Fiscal, recent adoptat, a provocat o serie de probleme în legătură cu costuri adiţionale pentru un lanţ de retail cu activitate în România. Desigur, a generat incertitudini la nivelul managementului companiei, privind necesitatea de a continua afacerile în ţară. De asemenea, una dintre problemele-cheie, care au avut impact semnificativ asupra mai multor investitori europeni, este că statul român nu a aderat întotdeauna la acordurile rezultate din aşa-numitele “certificate verzi”. Şi situaţia privind silvicultura a generat îngrijorare. Aici, investitorii se confruntă constant cu legi şi reglementări noi, ce influenţează extrem de negativ economia afacerilor companiilor din acest domeniu. Ar trebui să fie înţeles faptul că asemenea “inovaţii” reprezintă cauza unor pierderi de venituri prin investiţii foarte importante pentru ţară. Efectul posibil este că aceşti investitori vor decide, mai devreme sau mai târziu, să părăsească piaţa nefavorabilă pentru ei. Prin urmare, alte companii străine pot considera această situaţie drept “semnal de avertizare”.

Are România potenţial suficient pentru a atrage noi investitori?
Harms: Desigur! Economia germană arată interes foarte mare pentru România. Vedeţi doar cât de multe avioane zboară zilnic de la Frankfurt şi Munchen spre România şi nu doar spre Bucureşti. Şi sunt pline de oameni de afaceri germani, este o realitate.

Ce recomandări aţi oferi companiilor care sunt doar la stadiul de planuri pentru a începe un business în România?
Harms: În primul rând, să găsească o piaţă de nişă, interesantă, în al doilea rând să se consulte cu experţi şi în al treilea rând să încerce să ia legătura cu alţi investitori străini, care deja au experienţă în piaţa locală. În final, să ia profite de suportul oferit de autoritatile locale.

Ce aţi recomanda autorităţilor române, din poziţia de consilier strategic pentru companiile austriece şi germane?
Harms: Aş recomanda următoarele: să-şi îmbunătăţească imaginea de ţară, să elimine urgent problemele menţionate mai sus, să poarte un dialog constant cu investitorii şi reprezentanţii acestora, ca de exemplu Comitetul nostru, să ofere condiţii stabile pe piaţă şi, cel mai important, să prevină dezvoltări protecţioniste pe viitor.