Noua instituţie va înlocui CERT-RO şi va avea mai multe responsabilităţi, adaptate nevoilor unei lumi în continuă mişcare şi dezvoltare. În perioada următoare, DNSC urmează să preia personalul, infrastructura şi atribuţiile fostului CERT-RO, a cărei structură şi mod de operare depăşite nu mai corespundeau evoluţiilor din spaţiul cibernetic.
„Miercuri, 22 septembrie, în cadrul şedinţei de guvern care a avut loc la Palatul Victoria s-a aprobat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC). Ordonanţa 104 a fost publicată în Monitorul Oficial din 24 septembrie 2021. Înfiinţarea DNSC este un proiect strategic pentru România, la care şi-au adus contribuţia un număr de 20 instituţii-cheie implicate în această iniţiativă. Proiectul a primit un sprijin puternic din partea Premierului, a Guvernului României şi a CSAT. Dezvoltările înregistrate la nivel european, complexitatea transformării spaţiului cibernetic şi intensificarea activităţii online, accelerată de apariţia pandemiei COVID-19, au evidenţiat nevoia creării unei noi instituţii, care să asigure performanţa necesară la nivel naţional”, se arată în comunicatul citat.
Directoratul este conceput ca o instituţie civilă de anvergură, capabilă să devină în scurt timp un Centru de excelenţă recunoscut pe plan internaţional şi naţional.
De asemenea, DNSC va îndeplini un rol important în implementarea noii Strategii Naţionale de Securitate Cibernetică şi în asigurarea respectării de către România a angajamentelor asumate la nivel internaţional, inclusiv a celor legate de implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică a UE, a Directivei NIS şi NIS 2.0, precum şi de Centrul european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC).
Conform sursei citat, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică va avea o serie de responsabilităţi, printre care: reformarea şi îmbunătăţirea capabilităţilor civile ale domeniului securităţii cibernetice; capacitatea de a contribui la bugetul de stat, aşa cum o fac instituţii similare din alte ţări ale UE; va contribui la creşterea şi păstrarea în ţară a resursei umane din domeniul securităţii cibernetice; va reprezenta o instituţie atractivă pentru specialiştii în securitate cibernetică, atât din perspectiva provocărilor profesionale, cât şi din punct de vedere al pachetului salarial; va crea şi sprijini un nou ecosistem în domeniu, în care să colaboreze actori cheie din instituţiile statului, mediul privat şi mediul academic.
În plus, va promova o cultură adecvată şi o determinare de lider civil al securităţii cibernetice din România, va avea o contribuţie consistentă la managementul crizelor cibernetice la nivel naţional şi al UE, precum şi va crea un design instituţional şi o bază legislativă moderne, peste nivelul construcţiilor instituţionale existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Nu în cele din urmă, va urmări crearea unui parteneriat real şi sustenabil cu mediul privat şi va contribui la o recunoaştere a eforturilor şi rolului semnificativ al României în domeniului securităţii cibernetice.