Dispută între medicii veterinari și Consiliul Concurenței cu privire la cine ar trebui să intre în acționariatul unui cabinet veterinar

30 08. 2021
caine_78265200

Colegiul Medicilor Veterinari „este consternat şi dezaprobă” solicitarea Consiliului Concurenței de modificare a legislației privind înființarea cabinetelor medicale veterinare, în sensul eliminării cerinţei ca un medic veterinar să fie asociat în firma care deţine unitatea medical-veterinară.

Totodată, Colegiul Medicilor susține că studiul Consiliului Concurenței care a stat la baza concluziei că legislația actuală este restrictivă „nu ține cont de evaluările Comisiei Europene și de hotărârile date de CJUE și nu este aprobat prin decizia plenului, așa cum prevede Legea concurenței nr. 21/1996”.

Legislația actuală permite oricărei persoane care nu deține calificarea de medic veterinar să poată să înființeze un cabinet veterinar, dar în asociere cu un medic veterinar, fără însă ca în legislaţie să se menționeaze un procent minim sau maxim al capitalului social pe care acesta trebuie să-l dețină.

„Avem suspiciuni şi să ne întrebăm dacă nu cumva atât studiul cât şi propunerea au legătură cu lobby-ul pe care l-au făcut pe lângă unii reprezentanţi ai instituţiilor statului, fondurile de investiții şi companiile deținute de acestea, companii multinaționale care produc, importă, distribuie en-gros şi en-detail produse  veterinare, interesate să intre pe piața serviciilor medical-veterinare din România, lobby pe care aceste l-au recunoscut și asumat în declaraţiile din presa scrisă. Întrebarea pe care ne-o punem este cu atât mai justificată cu cât, studiul respectiv a fost aprobat printr-un ordin care prevedea efectuarea verificărilor doar în ceea ce priveşte piaţa serviciilor medicale umane şi a celor de contabilitate, nu şi serviciilor medical-veterinare, acestea din urmă fiind incluse în acest studiu, fără să existe o bază legală”, transmit medicii veterinari, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, legislaţia actuală prevede că, medicul veterinar care deţine o parte din capitalul unei entități care înființează un cabinet veterinar trebuie să aibă și calitatea de reprezentant legal, doar în relația cu Colegiul Medicilor Veterinari, fapt care se justifică prin aceea că doar medicul veterinar cunoaşte procedurile medical-veterinare şi legislaţia în domeniu .

„Consiliul Concurenței solicită modificarea legislatiei, omiţând în mod voit, atât în cadrul informării de presă, cât și în studiul preliminar, să facă aceste precizări deosebit de importante şi concluzionând, în mod vădit neîntemeiat, că acestă cerință reprezintă o ,,barieră,, pe piața serviciilor medical-veterinare”.

Istoria legislației de înființare a cabinetelor veterinare 

Din datele Colegiului  Medicilor, legislaţia privind înfiinţarea cabinetelor medical-veterinare a fost analizată în detaliu atât de Comisia Europeană cât şi de Ministerul Afacerilor Europene, care avea atribuţii în ceea ce privește verificarea transpunerii şi implementării legislaţiei europene, iar cerințele pe care Consiliul Concurenţei le consideră restrictive, bariere în calea liberei concurenţe pe piaţa serviciilor medical-veterinare, au fost apreciate ca fiind în conformitate cu legislaţia europeană de către instituţiile menţionate.

  • În anul 2010, autoritățile române au analizat prevederile legislației naţionale privind exercitarea profesiei de medic veterinar, în raport cu legislația europeană și a fost sesizată o singură neconformitate și anume faptul că erau stabilite anumite tarife minime, acestă prevedere fiind eliminată prin Legea nr. 213/2010.
  • În anul 2012, Comisia Europeană a analizat legislația națională a statelor membre pentru anumite profesii, inclusiv pentru cea de medic veterinar și nu au fost identificate bariere în legislația românească, așa cum au fosti dentificate în cazul altor state membre, spre exemplu Franța sau Austria, împotriva acestuia din urmă Comisia declanşând proces la CJUE.
  • În anul 2014, pe durata întâlnirii dintre reprezentanții Comisiei Europene și experți din România, respectiv experţi din Ministerul Afacerilor Europene, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Colegiul Medicilor Veterinari, având ca tematică anumite prevederi legislative din domeniul medical-veterinar, s-a apreciat că România are una dintre cele mai bune legi privind înființarea și funcționarea cabinetelor veterinare.

„Comparația pe care Consiliul Concurenţei o face între serviciile medical-veterinare și serviciile medicale umane este din start greşită, cadrul legislativ european care reglementează piaţa celor două tipuri de servicii fiind diferit, fapt menţionat inclusiv în hotărâri ale CJUE. Reamintim Consiliului Concurenței faptul că, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, toate statele membre sunt obligate să respecte interpretarea pe care CJUE o dă legislației europene”, conchide Colegiul Medicilor Veterinari.

„Chiar admițând comparația pe care Consiliul Concurenței o face între piața serviciilor medicale umane și cea a serviciilor medicale veterinare, concluzia la care acesta ajunge și anume că, spre deosebire de piața serviciilor veterinare, piața serviciilor medicale umane nu are bariere, este evident greșită, în contextul în care doar 52% din totalul cabinetelor umane sunt deținute de societăți comerciale, comparativ cu procentul de 62,5% , în cazul cabinetelor veterinare”.

Din datele Colegiului, în România există 1 cabinet veterinar la 3.506 de cetățeni, comparativ cu Franța unde există un cabinet veterinar la 8.594 de cetățeni.

Schimbările legislative ar putea duce la scumpirea serviciilor și scăderea calității actului medical

„În lipsa unui medic veterinar asociat, calitatea serviciilor oferite de cabinetele medical-veterinare o să scadă în mod semnificativ, având în vedere că medicul veterinar nu mai poate să răspundă disciplinar dacă el devine un simplu executant, fără drept de a participa la actul decizional, ținând cont că rolul lui nu este doar acela de a trata animalele ci şi de a asigura salubritatea şi siguranţa alimentelor de origine animală, de la fermă şi până la masa consumatorului. Ne exprimăm îngrijorarea şi cu privire la faptul că, vor creşte semnificativ tarifele pentru serviciile veterinare (așa cum s-a constatat și în cazul altor ,,liberalizări” din ultimul timp) întrucât, pentru o firmă deţinută în mod exclusiv de neprofesionişti în domeniul veterinar, o să primeze profitul în detrimentul calităţii serviciilor medicale veterinare. Neprofesioniştii vor decide cu ce produse medicinale veterinare să se aprovizioneze cabinetul veterinar și deci ce produse să fie utilizate în tratamente de către medicii veterinari angajați, ceea ce reprezintă o imixtiune directă și grosolană în actul medical, și o încălcare flagrantă a dreptul medicului veterinar de a-și exercita în mod liber profesia, iar urmările nefaste se vor vedea în scurt timp, atât asupra sănătății și bunăstării animalelor, cât și asupra sănătății publice”.