„Bulgaria şi România au negociat privind delimitarea în Marea Neagră de mai bine de 20 de ani. Ultima rundă de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc în luna decembrie, la Sofia”, a spus ea.
Cherneva a spus că a 18-a rundă este programată pentru anul acesta şi va avea loc la Bucureşti.
Ea a ţinut să sublinieze că negocierile se defăşoară „într-o atmosferă de prietenie” şi că ambele părţi doresc încheierea unui acord bilateral.
„Nu considerăm acest subiect o problemă în relaţia noastră bilaterală, care e de bună vecinătate şi care se dezvoltă în contextul apartenenţei noastre comune la UE”, a mai spus ea.
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, la Digi 24, că „există o zonă în litigiu în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială” dintre România şi Bulgaria, el explicând că este vorba de 17 kilometri pătraţi şi că vor avea avea loc discuţii cu experţi bulgari.
„În legătură cu această comunitate (comunitatea de români din Bulgaria – n.r.) va trebui să avem o discuţie politică de fond, ca de altfel şi în ceea ce priveşte unele aspecte privind, poate o să vă mire, delimitarea platoului continental şi a mării teritoriale, cu Bulgaria. Aşa cum am avut negocieri cu Ucraina, şi cu Bulgaria sunt încă o serie de aspecte nesoluţionate, pe care o să le punem în discuţie, o spun cât se poate de formal, dacă doriţi, împreună cu partenerii noştri”, a declarat Diaconescu.
„E drept, este vorba de 17 kilometri pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, nu văd de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adăugat Diaconescu.
Ministrul a explicat că acest subiect există de mult timp.
„Vom invita partea bulgară să discutăm la nivel de experţi, într-un cadru pe care-l vom agrea la nivel bilateral”, a spus Diaconescu.
Referindu-se la problemele cu care se confruntă minoritatea românească din Bulgaria, ministrul a spus că doreşte „aceleaşi standarde şi aceleaşi principii care se aplică peste tot în legătură cu regimul minorităţilor la nivel european”.
„Nu mă deranjează absolut nimic atâta vreme cât dreptul românilor de a se considera români şi nu altă categorie, altă denominare eventual dintr-o percepţie emisă la nivel statal, este respectat. Câtă vreme acest drept este respectat, nu avem absolut nicio problemă, dar trebuie să atragem atenţia atunci când apar diluări”, a mai comentat Diaconescu.
CE, întrebată despre disputa România-Bulgaria: Rezolvarea problemelor cu vecinii, condiţie de aderare
Ţările candidate la accederea în UE ştiu că una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru aderare este rezolvarea problemelor cu vecinii, a declarat, miercuri, un purtător de cuvânt al CE, întrebat în legătură cu declaraţiile lui Cristian Diaconescu referitoare la Bulgaria.
„Toate ţările care se află în proces de aderare, deci ţările candidate, ştiu foarte bine că una dintre condiţii este rezolvarea problemelor cu vecinii. Cooperarea regională şi bunele relaţii cu vecinii reprezintă o parte foarte importantă a proceslui de aderare”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al comisarului pentru Extindere, Stefan Fulle.
El a refuzat să se refere concret la cazul disputei menţionate de ministrul Cristian Diaconescu dintre România şi Bulgaria şi a precizat că „nu va face niciun fel de speculaţii”.
„În legătură cu această comunitate (comunitatea de români din Bulgaria – n.r.) va trebui să avem o discuţie politică de fond, ca de altfel şi în ceea ce priveşte unele aspecte privind, poate o să vă mire, delimitarea platoului continental şi a mării teritoriale, cu Bulgaria. Aşa cum am avut negocieri cu Ucraina, şi cu Bulgaria sunt încă o serie de aspecte nesoluţionate, pe care o să le punem în discuţie, o spun cât se poate de formal, dacă doriţi, împreună cu partenerii noştri”, a declarat Diaconescu.
„Vom invita partea bulgară să discutăm la nivel de experţi, într-un cadru pe care-l vom agrea la nivel bilateral”, a spus Diaconescu.
Referindu-se la problemele cu care se confruntă minoritatea românească din Bulgaria, ministrul a spus că doreşte „aceleaşi standarde şi aceleaşi principii care se aplică peste tot în legătură cu regimul minorităţilor la nivel european”.
„Nu mă deranjează absolut nimic atâta vreme cât dreptul românilor de a se considera români şi nu altă categorie, altă denominare eventual dintr-o percepţie emisă la nivel statal, este respectat. Câtă vreme acest drept este respectat, nu avem absolut nicio problemă, dar trebuie să atragem atenţia atunci când apar diluări”, a mai comentat Diaconescu.