DNA: 16 persoane reţinute în dosarul decontărilor ilegale de la CASMB

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, procurorii au dispus extinderea cercetărilor, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 6 noiembrie, a mai multor reprezentanţi ai unor firme de servicii medicale la domiciliu.

Este vorba despre Florina Jeni Bărbălău, la data faptelor reprezentant legal al societăţilor comerciale Home Med Expert SRL şi Lara Med Serv SRL pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, în formă continuată (12 acte materiale); Violeta Loredana Ciocâlteu şi Anişoara Durmac, la data faptelor administratori al societăţilor comerciale Frontida SRL şi, respectiv, Home Medical Concept SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, în formă continuată (27 acte materiale); Crina Elena Constantinescu şi Adela Gabriela Miculescu, la data faptelor administratori ai Micon Life SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

În acelaşi dosar au fost reţinuţi şi Sile Miculescu, la data faptelor administrator al Micon Life SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Leontin Miluţă Glăvan, la data faptelor reprezentant legal al Salvitae SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Elena Glăvan, la data faptelor asociat în cadrul Salvitae SRL; Eugeniu Vulpe, la data faptelor administrator în fapt al Claritas Servicii Medicale SRL; Adriana Georgiana Caraculacu, la data faptelor avocat în Baroul Bucureşti, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Anchetatorii au mai dispus şi reţinerea Nicoletei Nicu, la data faptelor administrator al reprezentant legal al Lara Med Serv SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, în formă continuată (9 acte materiale); Bujor Rudeanu, la data faptelor reprezentant legal al PUSA – MEDICAL CARE SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată (15 acte materiale); Aloul Adnan Al, medic, şi Iuliana Gheorghe, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Marijuana Ispas, la data faptelor reprezentant legal al Beta Medical Service SRL, pentru înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale) şi constituire a unui grup infracţional organizat; Adriana Rosmenteniuc, la data faptelor reprezentant legal al Home Medical Assistance SRL, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Procurorii anticorupţie notează în referatul prin care cer arestarea preventivă că cele 16 persoane, în cursul anchetei penale, ar fi încercat să influenţeze martorii în cauză şi să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.

Acelaşi referat arată, potrivit DNA, că există date şi probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi conducători ai CASMB.

Mai mult, sursa citată precizează că, începând cu luna martie 2017, gruparea infracţională ar fi fost sprijinită şi de preşedintele CNAS, Marian Burcea.

‘Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit’, se menţionează în comunicat.

În plus, arată anchetatorii, cei care au participat la grupul infracţional ar fi construit, în mod repetat, proceduri netransparente şi extrem de complicate ca măsură de precauţie împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a FNUASS, iar conducătorii instituţiei, deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, nu ar fi dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere şi sancţionarea celor care au acţionat în scopul fraudării banilor de la CASMB.

‘În perioada 2016 – 2017, inculpaţii reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale au indus în eroare CASMB prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situaţii nereale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăţi necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaţilor anterior menţionaţi sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei şi 3.041.650 lei’,, precizează DNA.

Potrivit DNA, prin contribuţia infracţională a trei funcţionare din cadrul CASMB (Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu şi Jeana Sardare, cercetate în stare de arest preventiv), datele nereale, pe baza cărora reprezentanţii firmelor au făcut raportările false, au fost înregistrate, şterse şi reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în SIUI.

‘Reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în SIUI au fost cooptaţi în schema infracţională de inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana, funcţionare în cadrul CASMB. Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuţii de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate’, notează procurorii.

Anchetatorii explică faptul că, în măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele îi abordau pe furnizori şi îi ‘învăţau’ să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate.

Procurorii menţionează că, deşi teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate, firmele sunt cele care iniţiază relaţia cu asiguraţii, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la CASMB şi, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal.

‘Cele trei funcţionare de la CASMB dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi şi aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicaţiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora’, se mai menţionează în comunicat.

DNA mai arată că un alt tip de ajutor acordat de inculpate reprezentanţilor firmelor agreate a vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces. În SIUI sunt înregistrate toate informaţiile medicale privind asiguratul sau medicii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultaţii, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgenţă 112 etc.

‘Aceste informaţii erau necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă şi în contractul încheiat cu CASMB’, notează procurorii anticorupţie.

Anchetatorii mai precizează că, deşi procedura CASMB prevede că listele cu programul de lucru al asistenţilor medicali din luna precedentă trebuie raportate la CASMB până în data de 10 a lunii curente, se poate observa că furnizorii agreaţi, aflaţi în conivenţă infracţională cu funcţionarele CASMB, obişnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări şi după o lună faţă de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate şi chiar după data de facturare, întrucât decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul. Înregistrarea ‘graficelor’ în SIUI este indispensabilă pentru validarea raportărilor în SIUI referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate şi validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor.

DNA informează că luni cei 16 vor fi prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În acelaşi dosar sunt cercetate şi alte persoane fizice şi juridice, între care 13 inculpaţi în stare de arest la domiciliu.