DNA: Bugetul CNAS a devenit sursă de finanţare pentru alte activităţi, prin corupţia sistemică a funcţionarilor – rechizitoriu
În acest dosar, 31 de firme şi 59 de persoane au fost trimise în judecată pentru activităţi ilegale prin care peste 20 de milioane de lei din fondurile CASMB au fost fraudate prin decontatea unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive.
Procurorii anticorupţie amintesc că Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), gestionat de CNAS şi casele de asigurări subordonate, a fost, atât în anul 2016, cât şi în anul 2017, de peste 7 miliarde de euro, în condiţiile în care bugetul public naţional în anul 2018 este de aproximativ 27 miliarde de euro. Bugetul FNUASS este distinct de bugetul public naţional, fiind aprobat de Parlament, ca anexă la Legea bugetului de stat, iar ca regim juridic poate fi definit ca un fond special, reglementat prin lege specială, indică DNA.
‘Deşi sumele de bani colectate cu destinaţia de a contribui la FNUASS nu pot fi cheltuite decât în scopurile prevăzute de articolul 271 din Legea 95/2006 (servicii medicale, medicamente, materiale şi dispozitive medicale pentru asiguraţi, plata indemnizaţiilor pentru concediile medicale, o cotă de 3% pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale CNAS şi caselor de asigurări de sănătate, fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS), bugetul gestionat de CNAS a devenit, în proporţie majoritară, o sursă de finanţare pentru alte activităţi, prin corupţia sistemică a funcţionarilor publici’, se susţine în rechizitoriu.
În concret, arată anchetatorii, numirea şi promovarea funcţionarilor CNAS ar fi fost efectuată pe criterii clientelare, iar ‘preţul’ ocupării funcţiilor ar fi fost plătit prin ‘protecţia’ asigurată furnizorilor de servicii medicale, în scopul obţinerii, ca foloase necuvenite, de către aceştia din urmă a unor sume de bani din FNUASS.
DNA arată că ‘fenomenul decontărilor nelegale’ din FNUASS este invizibil la nivel de acces la informaţiile publice deoarece operaţiunile se validează printr-o platformă informatică vizibilă de un număr foarte mic de funcţionari.
‘Fenomenul decontărilor nelegale din FNUASS este invizibil şi incomprehensibil la nivel de acces la informaţiile publice şi chiar pentru instituţiile publice ce ar fi trebuit să controleze aceste cheltuieli, nu numai din cauza caracterului tehnic al noţiunilor din domeniul medical ori al procedurilor aferente relaţiilor contractuale dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate, ci şi din cauza faptului că toate operaţiunile financiare şi medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate se validează în Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS), vizibilă numai pentru un număr foarte mic de funcţionari’, notează procurorii.
Anchetatorii mai precizează că, deşi sistemul de fraudare a FNUASS, ar fi fost construit şi perfecţionat în timp cu breşe menite să asigure conspirativitatea faptelor, în domeniul îngrijirilor medicale la domiciliu, în pofida unui buget alocat relativ mic (circa 0,2% din FNUASS), fenomenul s-ar fi extins în progresie geometrică, practicile infracţionale ar fi devenit notorii, iar funcţionarii CNAS şi CASMB care asigurau ‘protecţia’ acestora ar fi negat evidenţa şi ar fi reprimat manifestările celor care aveau iniţiativa sesizării, constatării ori combaterii fraudelor.