Conform unui comunicat al DNA, în temeiul dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cere Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze verificări cu privire la situaţia constatată în legătură cu afirmaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, făcute miercuri la Parlament, în cadrul unei declaraţii de presă.
„Deşi Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum rezultă din comunicatul de presă din 7 februarie 2017, a invitat reprezentanţii autorităţilor statului, instituţiile de presă şi societatea civilă, la o abordare echilibrată şi rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziţiei democratice şi a echilibrului între puteri, în concordanţă cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme şi loiale între instituţii, al independenţei justiţiei şi cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare, preşedintele Senatului continuă acelaşi tip de mesaj public şi face afirmaţii de o gravitate extremă la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, parte a sistemului judiciar din România”, se arată în comunicat.
Călin Popescu Tăriceanu a făcut următoarele „afirmaţii de o gravitate extremă” în opinia DNA: „DNA a devenit un jalnic instrument politic. Tot ceea ce face DNA în ultima perioadă devine limpede ca lumina zilei că face justiţie selectivă şi că… Nu mai am niciun fel de îndoială. Din ce în ce mai mulţi români văd lucrul ăsta, această chestiune e foarte gravă, pentru că duce la pierderea încrederii într-o instituţie fundamentală care este justiţia. DNA face extrem de mult rău şi justiţiei şi percepţiei pe care o au românii şi face rău foarte mult şi asupra imaginii pe care noi o proiectăm în străinătate”.
„Gravitatea atacurilor domnului Călin Popescu Tăriceanu sporeşte zi de zi şi, în ciuda faptului că, prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, s-a statuat cu privire la alte afirmaţii grave făcute de preşedintele Senatului, aceste atacuri în mass media continuă”, se mai arată în comunicatul DNA.
DNA susţine că afirmaţiile menţionate sunt „de o gravitate extremă de natură să reprezinte un potenţial serios de prejudiciu adus unei instituţii cu statut constituţional, ale cărei atribuţii sunt de investigare a faptelor de corupţie de la nivel înalt, fiind singura autoritate învestită prin lege să cerceteze fapte de corupţie comise, între alţii, de către senatori, deputaţi, membri din România ai Parlamentului European, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, consilieri ai miniştrilor”.
„Subliniem faptul că acesta este încă unul dintre numeroasele atacuri care se succed cu o frecvenţă îngrijorătoare, din care exemplificăm: «Fac apel către parlamentarii din ambele Camere să refuze a se mai pronunţa în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la D.N.A. (…) D.N.A. nu mai slujeşte de mult Justiţia», «sistemul judiciar din România nu este independent, iar DNA nu mai trebuie tolerat», «După 20 de ani, justiţia din România este condusă, din păcate, securistic, controlată de oamenii din vechiul sistem sau şcoliţi de aceştia (…) Eu cred că Justiţia din România trebuie să iasă, o dată pentru totdeauna, de sub controlul unor instituţii de forţă care fac jocurile din umbră, iar justiţia să fie pusă să lucreze în interesul cetăţeanului», «sistemul judiciar nu este independent, iar unii magistraţi îşi desfăşoară abuziv activitatea, la comandă politică, cu încălcarea cadrului legal şi a libertăţilor civile»”.
Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii are în vedere următoarele:
– afirmaţiile calomnioase şi denigratoare sunt făcute de o persoană care ocupă o înaltă demnitate publică în Statul Român şi reprezintă judecăţi de valoare cu potenţial de a submina autoritatea judecătorească şi de a pune în discuţie deontologia profesională a magistraţilor,
– afirmaţiile urmăresc decredibilizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a activităţii procurorilor anticorupţie, precum şi a sistemului judiciar în general, prin inducerea în opinia publică a ideii că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal,
– afirmaţiile au un impact major asupra opiniei publice, fiind de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar.