DNA cere judecătorilor ICCJ declasificarea documentelor DIPI rămase secrete sub mandatul lui Petre Tobă

În actul de trimitere în judecată din acest dosar, transmis judecătorilor de la instanţa supremă, procurorii DNA cer instanţei declasificarea mai multor rapoarte, fiind vorba despre documentele pe care nu le-a pus la dispoziţie Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sub comanda fostul ministru Petre Tobă.

În rechizitoriu, la capitolul „Măsuri de declasificare a unor înscrisuri”, anchetatorii notează că, „din conţinutul adreselor emise de DIPI şi Ministerul Afacerilor Inteme a reieşit că aceste instituţii au refuzat să declasifice atât rapoartele de decontare a cheltuielilor operative reţinute în latura obiectivă a infracţiunilor pentru care Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Danuţ Marian Iacob (…) au fost inculpaţi în cauză, cât şi cu privire la alte acte esenţiale pentru soluţionarea prezentei cauze (…) În baza art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, solicităm instanţei de judecată să iniţieze procedura de declasificare a înscrisurilor esenţiale pentru soluţionarea cauzei”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii DNA apreciază că „dispoziţiile art. 352, alineatele 11 şi 12 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că refuzul autorităţii emitente de a declasifica un înscris nu poate fi unul discreţionar, întrucat aduce atingere unor drepturi fundamentale ale omului, cum sunt dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie”.

Articolul 352 din noul Cod de procedură penală se referă la „publicitatea şedinţei de judecată”, iar alineatul 11 spune că „în cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului” în vreme ce alineatul 12 arată că „dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.

În luna mai, fostul vicepremier Gabriel Oprea, şeful DIPI Nicolae Gheorghe şi adjunctul său Nelu Zărnică au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, complicitate la abuz în serviciu şi deturnare de fonduri în formă continuată.

Dosarul a fost numit de presă „Limuzina” şi vizează inclusiv achiziţionarea de către DIPI a unui automobil Audi A8 pentru protecţia demnitarilor.

Potrivit DNA, în 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, în calitatea sa de ministru al Afacerilor Interne, a dispus suplimentarea cu 410.000 de lei a fondurilor pentru cheltuielile operative ale DIPI şi a aprobat cumpărarea unui autoturism Audi A8 pentru „asigurarea protecţiei demnitarilor”. Banii au fost însă cheltuiţi ilegal pentru cumpărarea maşinii, în condiţiile în care puteau fi folosiţi doar pentru achiziţii necesare în cazuri de combatere a corupţiei.

Procurorii spun că Gabriel Oprea ar fi fost ajutat în acest demers de Nicolae Gheorghe, aflat atunci la conducerea DIPI, şi de Gabriel Nicolae Pavel, care era şeful Serviciului juridic din DIPI, ambii fiind cercetaţi în dosar.

Petre Tobă, succesorul lui Gabriel Oprea la conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi-a dat demisia după ce procurorii DNA au început actele de urmărire penală pentru favorizarea infractorului pe motiv că ar fi refuzat să demareze procedurile de declasifice documentele DIPI care ar fi atestat cheltuielile nelegale din fondurile operative.

viewscnt