DNA extinde ancheta în cazul lui Nelu Iordache pentru o înşelăciune de 15 milioane de euro

Potrivit surselor citate, Nelu Iordache a fost dus miercuri la DNA pentru a-i fi adusă la cunoştinţă noua învinuire, de înşelăciune asimilată faptelor de corupţie, şi pentru a da o declaraţie în acest sens.

Sursele citate au precizat că Banca Comercială Română a depus o plângere în care a sesizat o faptă de înşelăciune care ar fi fost comisă de Nelu Iordache în legătură cu lucrările la tronsonul de autostradă Nădlac – Arad.

Avocatul lui Nelu Iordache, Cătălin Dancu, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că există o plângere a BCR depusă la DNA, dar, în opinia sa, este prematură, pentru că în acest caz nu se poate pune problema unei înşelăciuni.

Dancu a arătat că BCR îl acuză pe Nelu Iordache că nu a acoperit linia de credit deschisă de Romstrade pentru lucrările la autostrada Nădlac – Arad. Potrivit avocatului, CNADNR trebuia să plătească firmei Romstrade facturile pentru lucrările la tronsonul de autostradă, lucru care nu s-a mai întâmplat din noiembrie 2012, după ce instituţia a reziliat contractul.

Avocatul a precizat că banii plătiţi de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale firmei Romstrade erau daţi ulterior BCR în cadrul liniei de creditare a lucrărilor, însă în condiţiile în care societatea nu a mai primit bani de la CNADNR, nu a mai putut plătit în continuare.

În aceste condiţii, plângerea este prematură şi nu conturează elementele unei înşelăciuni, a mai spus Dancu.

Nelu Iordache, proprietarul Romstrade, este în arest preventiv din 2 decembrie 2012, fiind cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad.

În 26 februarie, Tribunalul Bucureşti a prelungit cu 30 de zile, din 1 până în 30 martie, măsura arestării preventive a lui Nelu Iordache, la propunerea procurorilor DNA. Decizia a fost contestată de Nelu Iordache la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii anticorupţie îl acuză pe Nelu Iordache că, în calitate de administrator al firmei SC Romstrade SRL, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 25 de milioane de lei, bani încasaţi în vederea proiectării şi execuţiei lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, lucrare finanţată în proporţie de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Cea mai mare parte din suma destinată pentru construcţia autostrăzii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosită pentru achitarea unor datorii ale societăţilor în care Nelu Iordache era direct interesat, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. Alţi 9.861.000 de lei au fost retraşi în numerar, „cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive”, potrivit procurilor anticorupţie.

„O altă parte din bani, şi anume 9.861.000 lei, au fost retraşi în numerar cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive. Inculpatul Iordache Nelu a falsificat personal şapte dintre aceste contracte. În ceea ce priveşte alte 20 de operaţiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, Iordache Nelu i-a instigat pe unii angajaţi ai SC Romstrade SRL să falsifice documente justificative. Banii au fost folosiţi fie pentru rambursarea de dobânzi şi comisioane restante aferente unui contract de credit, fie au a fost cheltuiţi cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară şi impozit aferente achiziţionării unui teren în comuna Adunaţii Copăceni, precum şi pentru materiale, lucrări şi servicii de consultanţă şi transport necesare proiectului de construcţie, a unui complex în comuna Adunaţii Copăceni. Toate aceste plăţi nu au legătură cu proiectul de construcţie a autostrăzii”, a precizat DNA.

Procurorii au mai arătat că, pentru a ascunde provenienţa acestor bani, Nelu Iordache i-ar fi trecut în facturi care atestau operaţiuni fictive prin firmele administrate de complicii săi. Banii s-ar fi întors cu explicaţia „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC Romstrade SRL, deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operaţiunile de plăţi aferente contractului pentru construirea autostrăzii.

Totodată, potrivit DNA, Nelu Iordache este urmărit penal pentru fapte de corupţie în alte trei dosare, în unul dintre aceste cazuri el denunţând că i-a dat bani unui funcţionar din CNADNR pentru a-i facilita urgentarea încasării unor fonduri.

Nelu Iordache ar fi cercetat într-un dosar în care ar fi luat bani pentru lucrările privind drumul Alexandria – Craiova, iar într-un altul pentru lucrările la centura Bistriţei. În al treilea dosar în care este cercetat, Nelu Iordache este chiar denunţătorul.

Potrivit procurorilor, după momentul arestării, Iordache s-a hotărât să vorbească şi a denunţat un funcţionar din CNADNR, căruia i-ar fi dat 33.000 de lei pentru ca acesta să faciliteze urgentarea încasării unor fonduri ce-i fuseseră aprobate omului de afaceri.

CNADNR va relua în martie licitaţia pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, după rezilierea contractului cu asocierea condusă de compania Romstrade, şi estimează că lucrările vor fi terminate în termen de nouă luni de la semnarea contractului.

CNADNR a reziliat la sfârşitul lunii noiembrie contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor.

MEDIAFAX anunţat în iulie 2012 că oficialii Comisiei Europene pregătesc o scrisoare de întrerupere a uneia din plăţile solicitate de către CNADNR pentru un contract de construcţie a autostrăzii Arad-Nădlac în contextul în care au fost identificate „iregularităţi şi suspiciuni de fraudă”.

Romstrade, unul dintre cei mai mari constructori români după câştigarea mai multor contracte cu statul, a intrat în decembrie în insovenţă. Cel mai mare creditor Romstrade este CNADNR, care solicită circa 300 de milioane de euro (1,3 miliarde de lei), creanţa fiind deocamdată acceptată sub condiţie.

Valoarea creanţelor înscrise de creditorii constructorului în tabelul preliminar se ridică la 3,37 miliarde lei (770 milioane euro), admisă fiind suma de 2,9 miliarde lei (665 milioane euro), din care 1,66 miliarde lei (380 milioane euro ) sunt creanţe sub condiţie.