‘Raportul Comisiei Europene remarcă rezultatele ‘impresionante’ în combaterea corupţiei la nivel înalt ce implică ‘politicieni de marcă şi funcţionari publici de rang înalt’ , evidenţiază atenţia acordată de către DNA identificării corupţiei la nivel local şi remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populaţiei şi de sondajele de opinie. Pe de altă parte, însă, în raport se reia observaţia consemnată şi în raportul anterior şi anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari (pentru a permite iniţierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv) sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară şi consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri’, se arată într-un comunicat al DNA transmis miercuri AGERPRES.
DNA precizează că documentul consemnează că, în 2015, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpaţi, printre aceştia numărându-se prim-ministrul, foşti miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, judecători, procurori şi o gamă largă de înalţi funcţionari.
De asemenea, se notează că DNA şi-a intensificat măsurile intermediare de îngheţare a averilor în aceste cazuri, cuantumul fiind de 452 de milioane euro.
‘Combaterea practicilor de corupţie în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA şi pentru autorităţile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani şi sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că doreşte să demonstreze că are standarde înalte de integritate’, se spune în comunicat.
Referitor la corupţia la nivel local, susţine DNA, raportul subliniază că o tendinţă specifică a fost identificarea acestui fenomen.
‘Începând cu 2013, numărul total de funcţionari locali trimişi în judecată pentru corupţie se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de preşedinţi ai consiliilor judeţene şi zeci de alţi funcţionari locali. Documentul constată că rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare, cât şi soluţionarea, cu regularitate, a unor cazuri de corupţie la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că şi în cauzele în care există un mare număr de martori şi probe complexe judecătorii ÎCCJ – instanţa la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupţie – au depus eforturi susţinute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părţilor. Durata procedurilor s-a menţinut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 şi 2015’, menţionează DNA.
Sursa citată subliniază că raportul mai notează că un număr mare de politicieni bine cunoscuţi din România au fost condamnaţi pentru corupţie la nivel înalt, fiind un semn că tendinţa subiacentă în ceea ce priveşte independenţa justiţiei este pozitivă şi că nicio persoană care comite o infracţiune nu se situează mai presus de lege.
‘DNA este considerată a fi una dintre instituţiile cheie în ceea ce priveşte consolidarea credibilităţii şi a profesionalismului sistemului judiciar prin obţinerea, în timp, a unor rezultate solide. Totodată, este subliniat rolul important pe care conducerea instituţiilor respective l-a jucat în acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice. Raportul concluzionează că ‘menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei; legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile”, mai precizează DNA.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Potrivit DNA, începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România şi au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităţilor române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei.