Doar 15,5% din firmele din România au credite bancare. Restul, fie au capitaluri negative, fie trăiesc din credite comerciale

Doar 94.502 de firme aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare. Celelalte companii trăuiesc din credit furnizor sau credit comercial (amânarea la plată a facturilor) , fie au capitaluri proprii negative şi nu au cum să se califice pentru un împrumut bancar. Chiar dacă solvabilitatea firmelor este constant, economia reală este subfinanţată.
Economica.net - lun, 05 iun. 2017, 21:01
Doar 15,5% din firmele din România au credite bancare. Restul, fie au capitaluri negative, fie trăiesc din credite comerciale

Din peste 608.200 de firme înregistrate în România, doar 94.502 aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare, potrivit Raportului de stabilitate financiară publicat de BNR. Adică doar 15,5% din firme se califică pentru accesarea unui credit, din care la bănci doar 11,2%.

Solvabilitatea firmelor s-a menţinut relativ constantă. „Indicatorul de pârghie (calculat ca raport între datorii și capitaluri) a înregistrat o valoare de 1,6. Astfel, structura pasivului a rămas similară celor din exerciţiile financiare precedente, finanţarea activităţii firmelor fiind realizată preponderent prin intermediul datoriilor. Ponderea capitalurilor proprii totale şi cea a capitalului social subscris vărsat au rămas relativ constante la finalul primului semestru al anului 2016, comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent (la 38 la sută, respectiv la 16 la sută)”, precizează Raportul de stabilitate financiară.

Ca domenii de activitate, cele mai bune evoluţii au fost marcate în 2016 de către IMM-urile care activează în sectorul comerţ şi agricultură, pe fondul avansului consumului intern și al unui an agricol bun. La polul opus, industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere a profitului net (peste 30 la sută), fiind urmată de sectorul utilităților, respectiv de industria prelucrătoare.

Evoluțiile la nivelul industriei extractive, respectiv sectorului utilităţi pot fi explicate de reducerea prețului materiilor prime și a energiei în primele luni ale anului 2016, în timp ce, în cazul industriei prelucrătoare, factorul principal de influenţă a fost reprezentat de costurile salariale în creştere (care au crescut cu 11,6 la sută în perioada iunie 2015 – iunie 2016 față de 4,1 la sută în cazul celorlalte tipuri de cheltuieli).

Te-ar mai putea interesa și
Întreruperea furnizării de gaze rusești către Austria, motivată de Rusia cu explozia conductei Nord Stream
Întreruperea furnizării de gaze rusești către Austria, motivată de Rusia cu explozia conductei Nord Stream
Rusia a întrerupt sâmbătă livrările de gaze către Austria în urma unui litigiu între compania energetică austriacă OMV, deţinută parţial de stat, şi gigantul energetic rus Gazprom cu......
RAR, nevoit să oprească activitatea în întreaga țară din cauza unei probleme a sistemului informatic
RAR, nevoit să oprească activitatea în întreaga țară din cauza unei probleme a sistemului informatic
Registrul Auto Român (RAR) a oprit ieri activitatea la toate sediile sale din țară din cauza unui „incident tehnic”. ...
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii germani
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii ...
Cancelarul german Olaf Scholz urma să candideze pentru un al doilea mandat la viitoarele alegeri anticipate, după ce popularul ...
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea unei strategii naționale privind dezvoltarea industriei până în ...