‘Din păcate doar 20% din cei care depun cereri de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură au cadastrul realizat sau au contracte de arendă valabile, restul vin cu acele adeverinţe de la primărie care să dovedească dreptul de folosinţă dar şi faptul că ei sunt cei care folosesc terenul respectiv. Pe noua legislaţie trebuie să demonstreze că ei sunt cei care folosesc, plătesc impozit dar şi că beneficiază de cultura de pe zonele respective’, arătat şeful MADR.
Potrivit sursei citate, realizarea cadastrul agricol nu trebuie să fie doar un element al acestei strategii ci şi o asumare la nivel politic, scrie Agerpres.
‘În realizarea cadastrului s-a plecat pe două programe, unul finanţat din fonduri europene până în 2020 prin Program Operaţional Regional şi celălalt din fonduri de la bugetul de stat până în 2023, ceea ce este un element pozitiv. Cred că ar trebui să începem elaborarea cadastrului din extravilanul localităţilor pentru a rezolva până în anul 2020 tot ceea ce însemnă proprietatea pentru cei care lucrează în agricultura. Cred că acest lucru ar contribui la rezolvarea comasării terenurilor. În lipsa acestui cadastru procesul este extrem de dificil’, a adăugat Constantin.
România trebuie să înceapă în acest an cadastrarea terenurilor agricole deoarece din 2020 plăţile în agricultură se vor face pe exploataţie şi nu pe unitatea de suprafaţă.
Fondurile estimate de specialişti pentru cadastrarea celor 14 milioane de hectare se ridică la circa 30 de euro pe hectar.