Florian Neagu (foto), directorul general adjunct al Direcţiei Stabilitate din BNR, care este şi coordonatorul Raportului Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) privind riscurile climatic, a arătat pentru Economica.net că, la data de 30 decembrie 2020, băncile din România aveau acordate doar 5 miliarde de lei sub formă de credite “verzi”, credite acordate companiilor pentru a lupta cu acoperirea riscurilor climatic şi înlăturarea emisiilor de CO2.
“De atunci, probabil ponderea a mai crescut, în special fiind generată de creditul verde contractat de Hidroelectrica, de 1,25 de miliarde de lei de la BRD la data de 30 martie 2021”, precizează Florian Neagu. De atunci, alte două mari bănci din România, BCR şi Raiffeisen, au lansat obligaţiuni verzi, de un milliard şi respectiv 1,6 miliarde euro.
Raportul CNSM arată că peste 50% din expunerile sectorului financiar sunt pe companii care nu respectă riscurile climatic, iar 25,4% din totalul creditului neguvernamental finanţează afaceri poluante.
Banca Centrală Europeană a publicat prima evaluare a implicațiilor riscului climatic pentru sectorul bancar, iar EIOPA a demarat un instrument pilot privind gap-ul de protecție în fața catastrofelor naturale.
BNR a dezvoltat un cadru de monitorizare a sectoarelor economice care pot fi afectate de riscul climatic (de tranziție) și a importanței acestora pentru sectorul bancar, folosind informații la nivel sectorial, combinate cu date individuale privind expunerile bancare.
Fiecare bancă are o expunere de minimum 10% din active pe firme care pot fi puternic afectate de riscul climatic
Sectoarele economice identificate pot fi afectate de riscul de tranziție cu o instensitate diferită, respectiv scăzută, medie sau ridicată.Dintre domeniile identificate, sectorul care poate fi direct afectat și în cazul materializării riscului fizic este agricultura.
Sectoarele care pot fi afectate de riscul climatic cumulează circa 50% dintre expunerile sectorului bancar față de companiile nefinanciare, respectiv 25,4% din totalul creditului neguvernamental. Dintre aceste expuneri, 21% reprezintă expuneri care vor resimți un impact ridicat în cazul materializării riscului climatic, iar 18% vor resimți un impact moderat.
Totodată, aceste sectoare sunt importante pentru economie: generează circa 40% din Valoarea Adăugată Brută, dețin aproape 50% din active și angajează 31% dintre salariați. Astfel, impactul generat de riscul climatic se poate resimți și asupra altor sectoare care nu sunt direct afectate.
Gradul de concentrare în sectorul bancar este important, primele cinci bănci din sistem cumulând circa 55% din expunerile față de firmele din sectoarele care ar putea fi afectate de o manieră ridicată de riscul climatic .
Toate băncile din sistem au în medie o expunere de circa 10% față de firmele ce pot fi puternic afectate de riscul climatic. Companiile din această categorie înregistrează un nivel al ratei de neperformanță dublu comparativ cu firmele cu impact scăzut sau moderat (11,7% față de 5%, decembrie 2020).
La nivelul UE, conform exercițiului pilot condus de ABE, rezultatele arată că peste 58% din portofoliul bancar corporativ (excluzând IMM) este alocat către sectoare sensibile la riscul de tranziție și este concentrate în anumite sectoare. Conform chestionarului privind implicațiile riscului climatic pentru sectorul bancar, 20% dintre instituțiile de credit respondente nu au definite politici/practici de management al riscului climatic.