În ciuda scăderii treptate a capacităţii de rafinare, producţia de ţiţei din România nu mai asigură nici măcar o treime din necesarul rafinăriilor româneşti care au mai rămas în funcţiune, potrivit datelor OMV Petrom, cel mai mare distribuitor de carburanţi din ţară, companie care operează şi cea de-a doua rafinărie ca mărime din România.
În 2017, producţia de petrol a României, generată doar de OMV Pretrom, singura companie din România care extrage ţiţei din ţară, a asigurat doar 31% din consumul celor trei rafinării care au mai rămas în funcţiune în ţară. Restul de 69% a fost ţiţei importat. Petromidia (operată de Rompetrol-KazMunaiGas), Petrobrazi (operată de Petrom) şi Petrotel (operată de Lukoil) au o capacitate totală de rafinare de circa 12 milioane de tone de ţiţei pe an.
În cifre absolute, în 2017, cele trei rafinării au procesat în total 11,2 milioane de tone de petrol. Din această cantitate, 7,8 milioane de tone au provenit din import.
Citeşte şi:
Producţia de petrol a României scade continuu. Acum zece ani, în 2007, producţia de hidrocarburi a Petrom (ţiţei, gaze şi condensat) era de 193.000 de barili pe zi. În acei ani, planul Petrom era de a stabiliza producţia la nivelul a 200.000 de barili pe zi, dar declinul natutal al zăcămintelor noastre-în România se extrage petrol de mai bine de o sută de ani- nu a putut fi compensat de noile descoperiri, în ciuda miliardelor de euro investite în explorare de noi resurse sau de redezvoltare a câmpurilor existente. La jumătatea acestui an, Petrom raporta o producţie de 153.000 de barili pe zi în România.
Din cele trei rafinării din România, doar cea a Petrom de la Brazi, care are o capacitate de 4,5 milioane de tone pe an) rafinează ţiţeiul extras din ţară. Şi, în condiţii normale de funţionare, nici acesteia nu-i este de ajuns tot petrolul extras din ţară. În prima jumătate a anului trecut, de exemplu, Petrom a importat circa 400.000 de tone de ţiţei, pentru a asigura materia primă propriei rafinării, care a funcţionat, în acea perioadă, la 95% din capacitate. Aceste importuri au fost echivalentul a 20% din producţia Petrom în primele şase luni din anul trecut.
Mai nou, Petrom, care creşte din nou investiţiile în zona de rafinare şi producţie (2,1 miliarde de lei doar în primele şase luni ale anului) a anunţat că intenţionează să se extindă pe zone de upstream în zona medireaneeană şi caspică, iar, dacă nu va avea succes cu noi descoperiri de ţiţei, declinul producţiei din ţară nu va conduce decât la o creştere a importurilor.
Citeşte şi:
Anul trecut, Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, a prelucrat 5,6 milioane de tone de petrol, adus integral din import, record istoric după mai mulţi ani de investiţii în extindere şi modernizare. Avantajul este că, dincolo de logistică (este pe malul mării, are propriul terminal) nu are sincope în asigurarea cu materie primă, deoarece ţiţeiul este adus din Kazahstan, de la grupul-mamă, KazMunaiGas, şi pentru transport sunt folosite inclusiv vase ale grupului-mamă. Rafinăria Petrote-Lukoil îşi asigură necesarul e consum, la fel, din Rusia.
Faptul că rafinăriile merg la capacitate (Lukoil nu prezintă date pentru Petrote) este benefic pentru poziţia comercială a României, chiar dacă, din păcate, consumă preponderent petrol din import. Atât OMV Petrom, cât şi Rompetrol, operează reţele de distribuţie în afara României, iar mare parte din carburanţii vânduţi prin ele sunt produşi în rafinăriile din România. Petromidia, mai mare exportator de carburanţi din România, vinde mai mulţi carburanţi la export decât pe piaţa internă: 1,08 milioane de tone în România faţă de 1,21 milioane de tone la export în primele şase luni ale anului. OMV Petrom nu publică datele pentru vânzările totale, dar, cel puţin pentru ce se comercializează prin reţeaua de benzinării, din cele 1,27 milioane de tone vândute în primele şase luni ale anului, un milion au fost prin staţiile din România, iar restul de 270.000 de tone prin staţiile OMV şi Petrom din Bulgaria, Serbia şi Moldova.