BNR a menţinut dobânda cheie la 2,5%

De asemenea, Consiliul a mai hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

‘Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41 la sută (de la 4,95 la sută în lună martie), uşor nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun. Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenta politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a scăzut însă în luna mai la 2,95 la sută, de la 3,09 la sută în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05 la sută. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, sub influenţa atenuării ritmurilor de creştere a preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro. În luna aprilie, rata medie anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 2,8 la sută şi în luna mai 3,3 la sută, de la 2,5 la sută în lună martie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,2 la sută în luna aprilie şi 2,6 la sută în luna mai, faţă de 1,9 la sută în lună martie’, se menţionează într-un comunicatul Băncii Naţionale a României.

Potrivit sursei citate, datele privind creşterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunţată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017.

În viziunea BNR, consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii economice, dar cu o contribuţie considerabil diminuată.

‘Formarea brută de capital fix şi-a menţinut aportul pozitiv, în scădere totuşi faţă de intervalul anterior. În schimb, contribuţia exportului net la creşterea PIB real s-a îmbunătăţit, în condiţiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creştere a importurilor şi cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creştere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuşi la o valoare ridicată. Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2018 si accelerarea ritmului anual de creştere a activităţii din comerţ şi servicii. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivităţii muncii. Condiţiile monetare şi-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relaţiile cu clienţii nebancari, precum si al stabilităţii relative a cursului de schimb al leului’, se notează în informarea BNR.

Banca Naţională precizează, totodată, faptul că în cazul creditului acordat sectorului privat, acesta şi-a continuat creşterea robustă în trimestrul II (6,8 la sută în aprilie şi 6,4 la sută în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Astfel, plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric, iar componenta în lei a continuat să-şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în 2012).

‘Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului ţintei şi coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018. Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflaţiei sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia preţurilor administrate şi a cotaţiei petrolului, precum şi volatilitatea de pe piaţa financiară internaţională. Relevante sunt şi ritmul creşterii economice în zona euro şi pe plan global şi pericolul escaladării protecţionismului comercial’, se arată în comunicatul citat.

În acelaşi timp, BNR relevă că, pe baza datelor disponibile în acest moment, şi urmărind asigurarea unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi, de asemenea, a hotărât menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). În plus, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

‘Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse’, se menţionează în comunicatul BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 august 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.