„Maladia perfidă”: Ai pus bani la bancă anul trecut? Ai pierdut

Împotriva deponentului român, inflaţia a mâncat tot câştigul din dobânzi anul trecut, şi a mai lăsat şi pierderi. Depozitul bancar nu te mai protejează de „maladia perfidă", când dobânzile sunt real-negative.
Mihai Banita - Dum, 03 mart. 2013, 22:08

Anul trecut a fost unul în care inflaţia s-a situat peste dobânzile plătite de bănci la depozite. În timp ce dobânzile la depozite au scăzut, economisirea a avut de suferit şi din pricina creşterii ratei anuale a inflaţiei, această „maladie perfidă, care trebuie tratată cu maximă seriozitate”, după cum declara recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Pentru a calcula câştigul/pierderea reală din economisire, metoda corectă este compararea dobânzilor la depozitele noi din trecut cu evoluţia inflaţiei în aceeaşi perioadă de timp.

În luna ianuarie 2013, rata anuală a inflaţiei (preţurile raportate la ianuarie 2012) a fost de 5,97%. În ianuarie 2012, băncile plăteau, în medie, o dobândă de 6,67% la depozitele noi la termen de până la un an pentru economisirile populaţiei. Dobânda nu este însă netă de impozit. Statul român impozitează economisirea cu o cotă de 16% aplicată câştigurilor din dobânzi. Astfel că dobânda netă plătită de bănci pentru depozitele noi în ianuarie 2012 era de 5,6% – peste un punct procentual din dobândă merge la stat.

Cei care au economisit timp de un an la acest nivel de dobândă au făcut-o cu o pierdere reală de aproximativ 0,4%. Dacă mai sunt luate în calcul şi comisioanele băncilor pentru retragerile de numerar – deloc neglijabile în unele cazuri – nivelul real al dobânzii plătite s-ar putea să fie şi mai mic.

Datele privind dobânda medie la toate depozitele noi (indiferent de maturitate şi de deponent, inclusiv firme), arată că şi fără aplicarea impozitului de 16%, rata bonficată în ianuarie 2012 de 5,82% a fost sub inflaţia din ianuarie 2013.

Evoluţia inflaţiei pe o perioadă de un an de zile este destul de dificil de estimat, din moment ce nici Banca Naţională a României nu reuşeşte să facă asta pentru a prezenta o ţintă de inflaţie apropiată de realitate.

Printre altele, incertitudinea legată de evoluţia preţurilor pe termen mai lung de câteva luni face ca românii să prefere încă economisirile pe termen scurt, în general cu scadenţa la trei luni.

Românul care îşi făcea un depozit pe trei luni la sfârşitul lunii octombrie 2012 primea, în medie, o dobândă anuală de 5,63%. Pentru trei luni, dobânda nominală, în cazul de mai sus, era de 1,4% şi cea netă de 1,18%. În acelaşi interval, indicele preţurilor de consum a crescut cu 2%, potrivit datelor de la INS. Asta arată că în ultima vreme, pierderea reală de venituri din dobânzi a crescut la 0,8%.

Dobânzi real negative inflaţia aduce

Doar în ianuarie 2013 IPC a crescut cu 1,34% faţă de decembrie 2013. Creşterea inflaţiei a luat într-o lună tot câştigul dintr-un depozit la trei luni.

Din ianuarie 2012 până în ianuarie 2013, dobânzile la depozitele de până la un an au scăzut de la 6,67% la 5,65%, tendinţă inversă cu cea a evoluţiei preţurilor.

Inflaţia anuală a depăşit, deja, în ianuarie, estimările BNR, care vedea pentru anul acesta un maxim de 6% ce trebuia atins abia în iunie, potrivit ultimului raport.

Taxe, comisioane şi speze bancare

Dincolo de impozitul statului, dobânda oferită de bancă se mai subţiază şi din pricina diferitelor comisioae la care este supus un depozit bancar. Administrarea contului curent costă până la 7,5 lei/lună – media fiind în jurul a 3 lei/lună. Retragerea de numerar este şi ea supusă unui comision de 0,2-0,4% din suma retrasă. În unele cazuri, chiar şi pentru depozitele ajunsă la scadenţă.

Cu siguranţă, în ciuda dobânzilor sub inflaţiei şi a comisioanelor e mai bine pentru cei care au o sumă de pus deoparte să meargă cu ea la bancă şi să facă un depozit decât să-o ţină la ciorap, fără nicio protecţie în faţa inflaţiei. Doar că sunt cazuri în care deponentul poate chiar să piardă nominal din banii puşi la bancă – adică să plătească banca să-i ţină banii -, după cum ECONOMICA.NET scria aici.

Câştigul din diferenţa de dobândă dintre credite şi depozite rămâne gras

Băncile din România aplică cea mai mare diferenţă din Uniunea Europeană între dobânzile la credite şi cele la depozite. Astfel, dacă în luna decembrie 2012 băncile au plătit o dobândă de 5,3% pentru depozitele noi în lei, pentru creditele noi au încasat o dobândă de 10,5% (fără a include şi comisioanele percepute) Diferenţa (spread) de dobândă, care reprezintă câştigul băncii, este de 5,1 puncte procentuale. Pentru creditele şi depozitele în sold, spread-ul ajunge la 6,3 pp.

Spre comparaţie, în Polonia, marja de câştig a băncilor la creditele noi în zloţi era de 3,8 pp peste dobândă la depozitele noi şi de 3,7 pp pentru cele în sold. Băncile din Cehia au o dobândă de 3,9 pp peste depozite la creditele noi şi de 4,4 pp la cele în sold, aşa cum ECONOMICA.NET scria aici.

Te-ar mai putea interesa și
Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional
Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional
În Grecia, cererea de călătorii în timpul verii se modifică, de la lunile de vârf tradiţionale iulie şi august, la lunile mai, iunie şi septembrie, în urma schimbărilor climatice şi a......
Vladimir Putin declară că Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune pentru a lovi o țintă militară ucraineană
Vladimir Putin declară că Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune pentru a lovi o ...
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi seara, într-un discurs către naţiune, că Rusia a lansat un atac cu rachetă ...
Agenția GMP & U a câștigat contul TAZZ
Agenția GMP & U a câștigat contul TAZZ
Agenția de comunicare GMP & U anunță că a câștigat contul Tazz, în urma unei licitații, completându-și astfel portofoliul ...
Burduja anunță că în mai 2025 va fi finalizată centrala pe gaz de la Iernut
Burduja anunță că în mai 2025 va fi finalizată centrala pe gaz de la Iernut
Executivul a aprobat joi prelungirea Planului Naţional de Investiţii, ultimul obiectiv rămas în finanţare fiind centrala ...