Din cauza îngrijorărilor cu privire la planurile bugetare ale autorităţilor de la Roma, dobânzile percepute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale italiene cu scadenţa la 10 ani au ajuns marţi la 3,63%. În plus, ‘spread’-ul, adică decalajul dintre dobânzile la care se împrumută Italia şi cele la care se împrumută Germania pentru 10 ani, a depăşit marţi pragul de 300 de puncte, un nivel fără precedent după luna februarie 2014.
„Recentele niveluri ale randamentului titlurilor de stat nu reflectă datele fundamentale ale ţării. După ce programul de politică economică va fi aprobat de Parlament incertitudinea va dispărea, acesta fiind şi motivul care a influenţat dobânzile în ultimele luni”, a declarat marţi Giovanni Tria în comisia de Finanţe a Parlamentului italian.
Noul guvern populist de la Roma şi-a propus pentru anul următor o ţintă de deficit bugetar de 2,4% din PIB, faţă de un obiectiv de 0,8% din PIB preconizat de precedentul excutiv de centru-stânga, urmând ca pentru 2020 să fie ţintit un deficit de 2,1% din PIB şi unul de 1,8% din PIB în 2021.
Chiar dacă noile cifre reprezintă o îmbunătăţire faţă de obiectivele anunţate iniţial de guvernul de la Roma, care miza pe un deficit de 2,4% din PIB în fiecare din următorii trei ani, Comisia Europeană a avertizat că este vorba de o „abatere semnificativă” faţă de obiectivele propuse anterior şi în raport cu recomandările europene.
De asemenea, autorităţile de la Roma şi-au construit proiectul de buget pe o creştere de 1,5% în 2019, urmată de un avans de 1,6% în 2020 şi 1,4% în 2021. Giovanni Tria a subliniat marţi că este vorba despre prognoze „prudente”, apreciind că acestea ar putea fi uşor depăşite graţie în special măsurilor adoptate pentru stimularea investiţiilor, care, potrivit ministrului Economiei, ar urma să aibă un impact pozitiv asupra creşterii în 2019.
Cu toate acestea, analiştii susţin că speculaţiile potrivit cărora Comisia Europeană ar putea respinge noile planuri bugetare ale Italiei afectează sentimentele investitorilor faţă de cea de a treia mare economie din zona euro.