Comitetul Economic și Social European, unul dintre cele mai importante organe consultative ale Uniunii Europene, trage un semnal de alarmă asupra practicilor comerciale neloiale la nivelul pieţei comune, care s-au extins şi diversificat în ultimii ani pentru a răspunde unei necesităţi tot mai stringente venite din partea consumatorului a cărui putere de cumpărare este în scădere. Specialiştii CESE vorbesc deja despre consumatorul-prizonier al sistemului, care nu mai poate decide în cunoştinţă de cauză. „Repercusiunile pe care practicile neloiale le-au provocat pe piață au favorizat apariția unor consumatori care sunt prizonierii unei noi situații economice, apărută brusc și caracterizată prin pierderea libertății de decizie și prin greutatea de a-și exercita drepturile în acest domeniu. Și acești consumatori trebuie protejați de politicile respective, pentru a evita excluziunea lor”, se arată în avizul elaborat din proprie iniţiativă de către Comitet şi publicat în Jurnalul Oficial al UE.
Unde pot apărea cele mai multe cazuri de înşelătorie
Într-o primă instanţă, specialiştii Comitetului Economic atrag atenţia consumatorilor să fie mai atenţi la formulările folosite de retaileri atunci când anunţă o campanie promoţională. „Trebuie luată în considerare și utilizarea deliberată de termeni și denumiri care induc în eroare consumatorii în ce privește caracteristicile produselor în promoțiile și reducerile comerciale. Același lucru este valabil și pentru publicitatea care induce în eroare, atât în ce privește campaniile de marketing care pretind a avea un scop etic, care încurajează cumpărătorii să achiziționeze fiind atrași emoțional de ideea că sunt „solidari”, cât și în ce privește afirmațiile înșelătoare legate de mediu, a căror veridicitate este greu de dovedit”, se arată în document.
Mărcile private, sub lupă
Potrivit documentului, consumatorii ar trebui să fie vigileţi şi atunci când doresc să achiziţioneze mărci proprii sau private ale retailerilor. „Ar trebui supravegheată, de asemenea, comercializarea de produse cărora li se atribuie denumirea generică de „marcă privată sau proprie”, care nu îndeplinesc exigențele și standardele de comercializare în vigoare”, se precizează în raport.
Aceste tipuri de produse nu sunt însă singurele care se pot abate de la norme. „Ar putea apărea chiar și practici comerciale care, pentru a reduce drastic prețurile, propun vânzarea de produse care nu corespund cerințelor de comercializare, această situație putând fi întâlnită și în cazul prestării de servicii”, avertizează consultanţii instituţiilor europene.
Evitaţi magazinele neautorizate
Autorităţile europene sunt îngrijorate şi asupra proliferării canalelor alternative de comercializare, care pot scăpa uşor controalelor administrative şi sanitare şi care pot comercializa produse contrafăcute, pot vinde în mod ilegal alimente sau pot reutiliza deşeuri alimentare pentru consumul uman. Aici au inclus şi magazinele online, cu menţiunea că extinderea acestora oferă și oportunități consumatorilor aflați în precaritate economică, lărgind gama de oferte de produse, promovând concurența între întreprinderi și scăzând astfel costurile de distribuţie care nu sunt inerente produsului respectiv. „În general, pentru consumatorii vulnerabili din punct de vedere economic, insecuritatea este generată de o ofertă de produse comercializate în afara circuitelor tradiționale, inclusiv online, și care, adesea, urmărește să segmenteze cererea în rândul acestui grup de populație, prin utilizarea de reclame legate de preț, facilități de plată, reduceri fictive (uneori printr-un „sistem dinamic de prețuri”, (care ar trebui interzis în mod explicit), cupoane și bonuri care, deseori, incită în mod clar la cumpărare, profitând de poziția asimetrică a participanților la tranzacția comercială”, se mai arată în documentul citat. Totodată, potrivit sursei citate, adesea, pe paginile internet de comparare a prețurilor nu se indică clar identitatea comerciantului care gestionează pagina web respectivă și/sau dacă comercianții plătesc pentru a-și prezenta produsele sau serviciile.
Atenţie la noutăţile tehnologice
Din punctul de vedere al CESE, nici schimbările tehnologice rapide nu sunt neapărat în favoarea conhsumatorilor, care sunt determinaţi să cumpere noi echipamente. „Anumite produse sunt concepute în mod special astfel încât să prezinte o obsolescență (declasare tehnologică a unui material industrial prin apariția altuia, mai modern) programată, care le scurtează anticipat durata de viață, ceea ce obligă la cumpărarea altora noi, cu încălcarea principiilor de durabilitate și de consum eficient”.
Ce se poate face
Comitetul a propus şi câteva măsuri pe care statele membre UE ar trebui să le aplice, pentru a se evita aceste situaţii. Printre acestea se numără acordarea de resurse financiare corespunzătoare asociațiilor de consumatori, pentru ca acestea să-și poată îndepline funcția de protejare a drepturilor consumatorilor sau să adopte, în cadrul sistemelor lor de protecţie socială, măsuri care să nu permită excluziunea socială a consumatorilor și a tuturor cetățenilor săraci.