Documentul unic european, achiziţiile directe şi regulile de estimare a valorii,câteva dintre problemele de achiziţii publice
Agenţia a organizat, în ultima perioadă, 10 întâlniri regionale la care au fost invitaţi să participe toţi cei interesaţi de implementarea noului sistem de achiziţii publice pentru a se identifica problemele cu care aceştia se confruntă.
Una dintre problemele identificate de către autorităţile contractante este legată de achiziţiile directe, în special de faptul că ofertanţii nu participă la sistemul electronic de achiziţii publice.
‘Foarte mulţi operatori economici nu se regăsesc în sistemul public de achiziţii. De exemplu, dintre marii retaileri, doar doi există, pe ceilalţi nu îi regăsim sub nicio formă. Pe de altă parte, există foarte multe oferte care nu sunt aduse la zi. Sunt oferte din 2012, 2013 şi atunci autorităţile contractante, prin consultarea acestui catalog, constată că nu găsesc ce le trebuie, sau ştiu că în altă parte găsesc mai ieftin, mai bun, mai repede şi merg să cumpere din acel loc. Deci analizează ofertele, fac o notă justificativă potrivit căreia nu găsesc în sistem ce le trebuie şi cumpără de pe piaţa liberă, deoarece acolo găsesc bun, repede şi mai ieftin’, a explicat Puşcaş.
Astfel, el susţine că toţi cei care vor să vândă către stat ar trebui să aibă ofertele pe acest sistem de achiziţii publice pentru a fi mai uşor de găsit.
Preşedintele ANAP admite că şi achizitorii se pot folosi de lipsurile sistemului pentru a face achiziţii nerentabile din punct de vedere economic, însă aceste situaţii vor face obiectul unor controale.
‘Eu dacă am un furnizor care îmi aduce de trei ani un fiting când mi se sparge o ţeavă, în 10 minute, este absolut normal să apelez la el. Dacă îmi aduce acel produs repede şi în condiţii de eficienţă economică, nu o să aibă nimeni nimic de obiectat. Avem de obiectat dacă îl aduce la un preţ de trei ori mai mare decât preţul normal. Acolo sunt comportamente neconforme şi funcţia de control ex-post funcţionează şi se va manifesta. Adică vom începe să facem astfel de controale şi cu scopul de a creşte nivelul de conformare şi vom da şi exemple acolo unde ele sunt frapante’, a adăugat Puşcaş.
Potrivit acestuia, în toate întâlnirile de până acum, Agenţia a venit cu explicaţii privind achiziţiile directe, astfel încât, atunci când o autoritate face o achiziţie, să se asigure în primul rând eficienţa economică a cumpărării.
A doua problemă identificată în urma discuţiilor cu participanţii este cea referitoare la regulile de estimare a valorii. ‘Aici există câteva schimbări fundamentale, şi cea mai importantă este estimarea valorii lucrărilor de construcţii, pentru că acestea, de multe ori, au şi o componentă de proiectare. Noi spunem că în momentul în care estimezi realizarea unei clădiri, trebuie să aduni suma pentru proiectare cu cea pentru execuţie. Adunând aceste sume, ajungi la o valoare care îţi dictează ce procedură trebuie să alegi. Dacă este peste prag (sumă de la care este obligatorie licitaţia -n.r.), va fi licitaţie, dacă este sub prag poate fi procedură simplificată’, a explicat Puşcaş.
Potrivit acestuia, procedura nu impune participarea proiectantului şi executantului în consorţiu la licitaţie, şi nici măcar licitaţia în acelaşi timp, însă are în vedere orientarea proiectării pe criterii de eficienţă, şi eliminarea cazurilor de alocare directă către firme de apartament care fac un proiect din birou, care ulterior costă triplu sau mai mult pentru adaptarea în teren.
Documentul unic de achiziţie european a pus, de asemenea, probleme participanţilor la sistem. Acesta reprezintă o simplificare fundamentală, prin care participantul depune, iniţial, doar o declaraţie prin care susţine că îndeplineşte cerinţele autorităţii contractante.
‘Astfel, nu mai vii cu un camion de hârtii, ci abia la sfârşit, doar cel care câştigă, este obligat să furnizeze documentele în baza cărora a declarat că îndeplineşte condiţiile de participare. Se uşurează foarte mult etapa de evaluare a calificării ofertelor’, a mai spus Puşcaş.
Potrivit acestuia, problema cu respectivul document constă în faptul că el a fost, iniţial, preluat de la Comisia Europeană fără a fi adaptat specificului naţional. ‘Am adus ca soluţie un model editabil al documentului şi un ghid prin care la spunem autorităţilor contractante cum să completeze căsuţele, în limba română şi adaptat la ce au ei nevoie’, a explicat preşedintele ANAP.
Şi în cazul procedurii simplificate au fost probleme, pentru că autorităţile contractante nu au înţeles, iniţial, de ce nu mai au voie să impună anumite condiţii.
O altă problemă semnalată de participanţi se referă la procedurile online şi problemele de funcţionare ale SEAP.