Doi oficiali americani care au cunoştinţă despre decizie au declarat pentru site-ul de ştiri Axios.com că detaliile aplicării măsurii vor fi stabilite de o comisie specială din care face parte inclusiv Scott Pruitt, administratorul Agenţiei SUA pentru Protecţia Mediului înconjurător (EPA).
Comisia va stabili dacă va iniţia o retragere formală totală din Acordul de la Paris, care ar dura trei ani, sau din Tratatul general climatic al ONU, care ar produce efecte mai rapide, dar mai extreme.
Retragerea din Acordul climatic de la Paris (semnat în decembrie 2015 şi intrat în vigoare în noiembrie 2016) constituie o nouă decizie a preşedintelui Donald Trump în sensul distanţării de politicile Administraţiei Barack Obama. În afară de Statele Unite, alte ţări care nu aplică Acordul de la Paris sunt Nicaragua şi Siria.
La summitul G7, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi Canada au reiterat „angajamentul puternic” în sensul aplicării rapide a măsurilor pentru combaterea încălzirii climatice stabilite prin Acordul de la Paris. Însă preşedintele SUA, Donald Trump, a refuzat să asume această responsabilitate.
Donald Trump a scris săptămâna trecută, pe Twitter, la finalul summit-ului G7 că „voi lua decizia finală asupra Acordului de la Paris săptămâna ce vine”.
„Întreaga discuţie despre climă a fost foarte dificilă, dacă nu chiar nesatisfăcătoare. Nu există indicii dacă SUA vor rămâne sau nu în cadrul Acordului de la Paris”, a declarat Angela Merkel, în urma summitului din Italia.
Preşedintele american le-ar fi mărturisit „confidenţilor” săi, inclusiv lui Scot Pruitt, preşedintele Agenţiei pentru Protecţia Mediului, că plănuieşte să retragă SUA din acest acord.
Anterior, Donald Trump a declarat că nu crede în schimbările climatice realizate de om şi a promis să „anuleze” Acordul climatic de la Paris, pe care îl consideră dăunător afacerilor americane.
Trump nu poate anula însă acordul, dar poate genera efecte în rândul celor 193 de ţări participante dacă retrage Statele Unite din înţelegerea de la Paris. Decizia ar pune sub semnul îndoielii planul COP 21 de a reduce din emisia gazelor cu efect de seră.