„Pentru ce Banca Mondială împrumută bani Chinei? Cum poate fi posibil aceasta? China este plină de bani şi când nu îi are, îi creează.STOP!”, şi-a exprimat indignarea Donald Trump.
Preşedintele american a reiterat astfel o poziţie susţinută de mult timp de administraţia sa, inclusiv prin David Malpass – actualul preşedinte al Băncii ales în aprilie a.c. – când era responsabil de afacerile internaţionale la Trezoreria americană, până la alegerea sa la conducerea Băncii Mondiale.
Donald Trump amplifică astfel mesajul secretarului Trezoreriei, Steven Mnuchin.
Acesta indicase joi, în faţa unei comisii a Camerei Reprezentanţilor, că SUA îşi exprimaseră „obiecţia faţă de programul” plurianual al împrumuturilor şi proiectelor Băncii Mondiale pentru China.
Planul a fost adoptat joi. El prevede reducerea sumelor acordate ca împrumut Chinei, care vor fi astfel mai selective în perioada 2020-2050.
Acest program „reflectă evoluţia relaţiei noastre cu China”, a subliniat joi Martin Raiser, directorul pentru China al Băncii Mondiale într-un comunicat. „Angajamentul nostru va fi din ce în ce mai selectiv”, a adăugat el.
Dar această reducere nu este suficientă pentru Washington, al cărui argument este simplu: a doua economie mondială este destul de bogată pentru a se finanţa singură şi pentru a nu depinde de împrumuturi de la Banca Mondială, care este destinată să aloce resurse financiare ţărilor mai sărace.
Luarea de poziţie foarte oficială a preşedintelui american intervine în toiul negocierilor SUA cu Beijingul într-o încercare de a pune capăt războiului comercial declanşat în urmă cu 18 luni de Donald Trump. El intenţionează să forţeze China să facă concesii în materie de protecţie a întreprinderilor americane în ţară şi să reducă puternicul excedent comercial cu Washingtonul.
O mare incertitudine domneşte asupra datei semnării unui eventual acord parţial, anunţat totuşi ca iminent de Donald Trump în octombrie, dar care întârzie să se concretizeze.