După o convorbire telefonică cu preşedintele cipriot (grec) Nicos Anastasiades, Tusk i-a cerut Ankarei ”să aibă relaţii de bună vecinătate, să rezolve în mod paşnic disputa şi să respecte suveranitatea teritorială” a Ciprului.
Anterior, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a criticat prezenţa unor nave de război turceşti care au împiedicat o navă închiriată de către compania italiană din domeniul energiei ENI să ajungă în zona de explorări situată la sud-est de Larnaca.
”Turcia trebuie să se angajeze în mod neechivoc în favoarea unor relaţii de bună vecinătate şi să evite orice fel de sursă de fricţiune, ameninţare sau acţiune”, a spus ea.
Sâmbătă, ministrul de externe cipriot Ioannis Kasoulides a afirmat că guvernul italian şi UE au fost informaţi în legătură cu incidentul.
ENI, care face explorări în zonă în înţelegere cu multinaţionala franceză Total, a anunţat săptămâna trecută descoperirea de gaze naturale într-un ”zăcământ promiţător”.
Acţiunea de foraj a reaprins vechi tensiuni în sud-estul Mării Mediterane şi în Cipru, insulă divizată din 1974 între ciprioţii greci (sud), predominanţi, şi ciprioţii turci (nord).
După ce ENI şi Total au început forajul în iulie 2017, Turcia a insistat că administraţia cipriotă greacă nu poate în mod unilateral să treacă la exploatarea resurselor şi a trimis în noiembrie o navă în zonă.
Cipru a aderat la Uniunea Europeană în 2004, dar regulile UE se aplică doar în sud, în partea greacă a insulei. Teritoriul din nord, unde populaţia este formată din etnici turci, este recunoscut doar de Ankara.
Tentativele repetate de reunificare a insulei au eşuat, cea mai recentă fiind în iulie 2017, deoarece Turcia a insistat în legătură cu menţinerea a 35.000 de soldaţi în partea de nord a insulei.