Doru Ristea, director general Lenovo România: Românii își schimbă laptopurile la 4-5 ani. Contextul economic a mărit perioada de utilizare a unui echipament
„S-a schimbat ciclu de utilizare a echipamentelor față de perioada de dinainte de pandemie, dar depinde și de segmentul de clienți. În medie, este undeva la patru ani de utilizare. Dacă luăm de exemplu clienții enterprise/public sector, media de utilizare a echipamentelor obișnuia să fie undeva în jur de trei ani – trei ani și jumătate. După pandemie, pentru că a venit și perioada aceasta incertă economică, cu inflație, restructurări, s-a mărit perioada de utilizare a unui echipament până la cinci ani, sau chiar mai mult”, a spus Doru Ristea pentru Economica.net.
Deși laptopurile devin uzate moral după aproximativ cinci ani din cauza evoluției rapide a cerințelor de performanță, vânzările de PC-uri în România rămân robuste.
Vânzările de PC-uri de pe piaţa locală s-au situat anul trecut la circa 900.000 de unităţi, în scădere faţă de 2022, când s-au vândut în total aproximativ 1 milion de unităţi, potrivit datelor companiei de analiză IDC, în condiţiile în care contextul economic şi politic a fost incert.
”În 2020, în perioada pandemiei, a fost primul an în care s-au depășit un milion de unități în România. Și apoi, cifra a fost puțin sub un milion. Nu s-au mai depășit un milion, dar a fost în fiecare an peste 900 de mii, mai exact, în 2022 a fost puțin sub un milion, iar în 2023 a fost puțin peste 900 de mii. A fost o ușoară scădere pe anul calendaristic. Este cumva explicabilă scăderea. Pentru că în pandemie toate segmentele de clienții, adică și cei din utilizatorii casnici, și întreprinderile mici și mijlocii, și clienții enterprise și public sector, au cumpărat foarte multe echipamente într-o perioadă foarte scurtă de timp, pentru că au fost obligați să treacă la lucrul de acasă. Și atunci mulți nu erau pregătiți și au trebuit să cumpere brusc foarte multe echipamente. Și atunci, evident că fiind un boom în 2020, n-a mai fost nevoie de achiziții în următorii ani. Dar totuși piața a rămas la un nivel destul de ridicat, deci aproape de un milion de unități, ceea ce e un semn bun”, a explicat Ristea.
În ciuda acestei scăderi, piața PC-urilor din România rămâne robustă, cu vânzări anuale care depășesc cu mult nivelul pre-pandemic, pentru anul curent existând premisele unei creșteri. În primul trimestru al anului, piața de PC-uri din România a atins 250.000 de unități. Lenovo a continuă să fie lider de piață, cu o cotă de 26,6%, urmat de HP (21,1%) şi Asus (17,8%).
”A fost la un moment dat și dilema aceasta, ne întoarcem la valoarea pieței pre-pandemice, care era mult mai mică? Ei bine, se pare că nu ne întoarcem. Și nici n-avem cum. Că odată extinse flotele, odată actualizate, nu prea mai pot să te mai întorci. Digitalizarea oricum era necesară, doar că pandemia ne-a forțat să o facem. Și odată făcută, nu poți să te mai întorci la ce a fost înainte”, a adăugat oficialul Lenovo România.
Totuși, rata de penetrare a PC-urilor este încă mică în România, ceea ce indică un potențial de creștere.
”Piața din România, o provocare care cumva am putea s-o privim din perspectivă pozitivă sau dintr-un unghi pozitiv este faptul că rată de penetrare a PC-ului, a laptop-ului la nivel de utilizator, de familie, este încă mică în comparație cu țările mai mari sau mai dezvoltate. Practic, nevoia de digitalizare și la nivel de consumatori, de familie, dar și la nivel de întreprinderi mari sau de instituții mari, publicii, este mare. E mult mai mare decât în alte țări. Acest lucru înseamnă că perspectivele pentru viitor, pentru piața de PC-ul sunt bune, sunt pozitive”.
Utilizatorii în România au bugete mai mici decât în alte țări, astfel că preferă un echipament cu o configurație puternică și care să le permită să facă de toate: să lucreze, să se joace și să urmărească filme. În contrast, consumatorii din Europa de Vest au, de obicei, mai multe laptopuri în familie pentru diverse nevoi.
”În zona consumatorului casnic vedem totuși un apetit pentru echipamentele mai premium ca și configurații, mai bine dotate. Și asta exact din motivul pe care îl discutam mai devreme, că nu am bani să-mi iau trei laptop-uri, ca pe unul să-l folosesc cu aplicații tip office, ca pe altul să mă joc jocuri, care necesită putere de procesare și putere grafică mai mare, atunci am unul cu care să fac cât mai mult și mă duc spre o gamă mai bine poziționată, mai premium în zona consumer și o configurație mai puternică, astfel încât să pot să-l folosesc o perioadă mai lungă. Pentru că apar softuri care necesită din ce în ce mai multe resurse. Atunci mă asigur că dacă le iau mai sus, sau pe configurație cât mai aproape de maxim, am și eu un ciclu de utilizare mai lung.
Viitorul aduce și el schimbări interesante. Tehnologia AI începe să se integreze în laptopuri, dar adopția acestora va fi treptată. Primele laptopuri de generație nouă cu AI integrată a fost prezentată deja de Lenovo în România, urmând ca lansarea comercială să aibă loc în luna septembrie. Doru Ristea a explicat că utilizatorii pot fi împărțiți în trei categorii mari în ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii.
”Aici sunt mai multe categorii de clienți din punct de vedere al adopției tehnologiei. Dar eu i-aș împărți în mare, în trei. Early adopters vor fi primii cei mai curajoși și cei mai conștienți că un AI-PC le poate oferi un avantaj competitiv pentru business-urile lor și pentru activitatea lor. După care vor fi clienții care vor respecta ciclurile de utilizare al echipamentului și în momentul în care vor schimba sau vor face reînnoirea flotei, atunci probabil că vor începe să adopte, cel puțin pentru că au multe categorie de utilizatori și AI-PC. Și vor fi ultimii care tot timpul sunt mai conservatori și care, cum am văzut și la versiunile de Windows, au așteptat să testeze piața, să vadă care sunt părțile de îmbunătățit și care sunt părțile bune și abia după aceea au făcut și ei implementarea”.
Ristea subliniază că, deși adopția laptopurilor cu AI nu va fi rapidă, potențialul lor este imens. Aceste dispozitive vor deveni treptat parte integrantă din viețile noastre, transformând modul în care lucrăm, învățăm și ne distrăm.