Dosarul electronic de sănătate al pacientului nu funcţionează încă, dar e obligatoriu de şase zile. Medicii riscă sancţiuni

Toţi furnizorii de servicii medicale – medici, laboratoare, spitale publice şi private, furnizori de îngrijiri la domiciliu şi aşa mai departe, inclusiv cei care nu au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate – sunt obligaţi prin lege să completeze dosarele electronice de sănătate ale pacienţilor, începând din 12 noiembrie, stipulează Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi al CNAS nr. 1123/849/2016 pentru aprobarea datelor, informaţiilor şi procedurilor operaţionale necesare utilizării şi funcţionării dosarului electronic de sănătate al pacientului.

Numeroşi medici de familie din ţară ne-au semnalat însă că începând de luni, 14 noiembrie, prima zi lucrătoare de când e obligatorie folosirea sistemului DES, nu au putut transmite documente medicale în sistemul informatic al dosarului electronic de sănătate al pacientului, din motive neimputabile lor.

CNAS nu a răspuns până la data publicării articolului la solicitarea ECONOMICA.NET în care am cerut lămuriri cu privire la această situaţie.

Ce sancţiuni riscă medicii de familie care nu pot folosi sistemul dosarului electronic al pacientului

Neutilizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului de către medicii de familie se sancţionează astfel:

• la prima constatare – cu avertisment scris;
• la a doua constatare se diminuează cu 10% valoarea minimă garantată a unui punct per capita, pentru luna în care s-au produs aceste situaţii, pentru medicii de familie la care se înregistrează aceste situaţii, se stipulează la capitolul VI Modalităţi de plată, articolul 9, alineatul 4, litera a, respectiv litera b din Ordinul comun al MS şi CNAS nr. 763/377 din 2016.

Rămâne o întrebare deschisă de ce CNAS a legiferat obligativitatea completării dosarului electronic de sănătate al pacientului (DES), deşi sistemul informatic al DES nu e pregătit să funcţioneze la turaţie maximă şi încă dă rateuri.

Vă amintim că restul componentelor informatizării sistemului sanitar – SIUI, sistemul cardului de sănătate, al reţetei electronice şi platforma informatică a asigurărilor de sănătate – se blochează frecvent. Informatizarea sistemului sanitar românesc a costat 172,55 de milioane de euro. Detalii, la acest link. 

Dosarul electronic de sănătate al pacientului conţine într-o formă standardizată toate informaţiile relevante despre starea de sănătate a pacientului: de la alergii şi intoleranţe, proteze şi alte dispozitive medicale interne, transplanturi, istoricul de boli/diagnostice, boli transmisibile, intervenţii şi proceduri suferite de-a lungul timpului, rezultatele analizelor făcute de pacient de-a lungul timpului, imunizări, dacă are boli ereditare în familie, care au fost cauzele decesului membrilor familiei sale (părinţi şi fraţi), care sunt bolile de care suferă (au suferit) membrii familiei sale (părinţi şi fraţi) şi aşa mai departe. Teoretic, toate aceste informaţii sunt stocate în sistemul dosarului electronic de sănătate într-o formă securizată. Pacienţii nu pot refuza crearea dosarului electronic.

Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului a costat peste 81,74 milioane lei fără TVA şi mai bine de 81% din această sumă a fost rambursată din fondul european de dezvoltare regională. UTI Systems a câştigat contractul de implementare a dosarului electronic în anul 2013. Contractul a fost subcontractat firmelor Kapsch SRL şi Sysco SRL.

Citeşte şi:

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre dosarul electronic de sănătate, obligatoriu pentru toţi românii

Dosarul electronic al pacientului: cum îl accesezi dacă n-ai card şi cine răspunde legal pentru informaţiile din dosar

Dosarul electronic de sănătate, obligatoriu pentru toţi românii: ce conţine, cum arată şi la ce e bun