Dosarul lui Oprea. DNA spune că din fondurile DIPI au fost cumpărate ilegal MacBook-uri, canapele, cabină de duş şi telefoane

Procurorii notează că dosarul în cauză s-a constituit în baza denunţurilor penale formulate de trei funcţionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), care au calitatea de martor protejat.

Aceştia le-au povestit anchetatorilor că Gheorghe Nicolae a avut iniţiativa declanşării unui control privind fondurile operative ale DIPI, context în care a fost constituită o comisie care a verificat prin sondaj documentele justificative privind cheltuielile operative.

Potrivit rechizitoriului, membrii comisiei au identificat ‘situaţii în care justificarea cheltuielilor operative era nelegală ori motivele invocate erau neverosimile (surse cu nume de femeie erau recompensate cu cantităţi mari de băuturi alcoolice ori cu încălţăminte bărbătească cu numărul ’46’, ofiţeri DIPI care nu exercitau în concret atribuţii operative decontau foarte multe produse de consum ori de lux etc.)’.

‘Printre neregulile constatate de membrii Comisiei de control al fondurilor operative se reţin următoarele: cheltuirea fondurilor operative în mod excesiv în domeniul administrativ (leagăne, pavaje, piese de mobilier, telefoane, dotări ale Centrului de pregătire Dumbrăviţa), achiziţionarea de uniforme de chestor, stilouri, foarte multe cheltuieli de protocol, cu mese organizate la restaurantul (…..), cadouri constând în bunuri de consum pentru o casă de copii, dotări pentru Asociaţia Sportivă (…), cheltuieli pentru acţiuni informativ-operative despre care a rezultat, din rapoartele întocmite de ofiţerii care au solicitat acei bani, că efectiv nu au existat’, se precizează în document.

De asemenea, martorii le-au spus procurorilor că şeful DIPI a dorit să ia măsuri numai pe linie administrativă, nu şi pe linia sesizării organelor de urmărire penală, cu privire la cheltuielile nejustificate şi înscrisurile întocmite în fals.

Concret, Gheorghe Nicolae susţinea că DIPI trebuie să recupereze prejudiciile de la lucrătorii care au greşit, în sensul de a returna banii cheltuiţi nejustificat, însă asemenea soluţii au fost propuse numai cu privire la sumele de bani în cuantum relativ mic, nu şi la cele care erau de ordinul miilor de lei.

‘Denunţătorul a exemplificat cu situaţia unui lucrător DIPI, cu numele (…), care a întocmit documente potrivit cărora ar fi recompensat o sursă cu nume de femeie, ‘(…)’, cu o pereche de pantofi bărbăteşti în valoare de circa 500-600 lei. Lucrătorul DIPI a recunoscut ulterior în faţa Comisiei de control că în realitate această sumă de bani nu a servit pentru recompensarea niciunei surse reale, din cunoştinţele lui, practic nu şi-a asumat înmânarea recompensei către vreo sursă, susţinând că nu avea cunoştinţă care a fost destinaţia banilor sau bunurilor corespunzătoare acelei sume de bani. Nicolae Gheorghe nu a dorit să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la aceste aspecte, spunând că era suficient ca (…) să returneze banii’, notează DNA.

Totodată, şeful DIPI ar fi spus că a venit în această instituţie ‘ca să construiască, şi nu ca să dărâme’ şi ar fi întrebat retoric: ‘Ce vrei, să sesizez Parchetul cu jumătate de instituţie?’.

De altfel, procurorii DNA precizează că, în urma percheziţiilor efectuate în ianuarie la DIPI, au fost ridicate o parte dintre documentele privind cheltuielile operative ale acestei instituţii, punctând că declaraţiile celor trei martori denunţători se coroborează cu notele de constatare şi rapoartele de control întocmite de Comisia de control al fondurilor operative.

Astfel, a reieşit că, în perioada 2014-2015, principalele nereguli constatate în cheltuirea fondurilor operative ale DIPI au fost reprezentate de rapoarte de decontare a cheltuielilor operative întocmite de structuri neoperative ale DIPI, rapoarte întocmite de ofiţeri care au afirmat că nu au cunoscut destinaţia fondurilor operative solicitate, ci doar au semnat solicitările de fonduri operative sau rapoarte de decontare a cheltuielilor operative la care s-au anexat bonuri fiscale de la o serie de restaurante, ofiţerii care le-au întocmit spunând că au semnat la solicitarea şefului Diviziunii, fără ca ei să fie beneficiarii reali ai sumelor de bani.

De asemenea, anchetatorii menţionează şi un set de rapoarte care vizau cheltuieli necircumscrise activităţilor informativ-operative, cum ar fi: tipizate, felicitări, calendare, mărţişoare, birotică, obiecte personalizate, cheltuieli pentru o asociaţie sportivă, realizarea unor lucrări de investiţii (gardul exterior al DIPI, nocturnă pentru baza sportivă, tobogane, nisipar, leagăne etc.), telefoane mobile achiziţionate iniţial pe Corpul Naţional al Poliţiştilor şi, ulterior, decontate din fonduri operative, cheltuieli operative pentru bunuri date în dotarea sediului Ministerului Afacerilor Interne, dar şi bunuri achiziţionate din fonduri operative care erau date la scădere imediat după cumpărare, sub pretextul că ‘au fost consumate în misiuni’, situaţii care nu erau credibile prin natura şi numărul acelor obiecte (smartphone-uri de ultimă generaţie cu mărci de top, MacBook-uri, laptop-uri, televizoare, canapele, cabină de duş etc.).

Unul dintre denunţători le-a spus procurorilor că, aproximativ în luna octombrie 2015, după demisia Guvernului în funcţie şi, în consecinţă, a ministrului Gabriel Oprea, a fost chemat în biroul secretarului de stat Gheorghe Nicolae, care i-a cerut să găsească de urgenţă o soluţie pentru a distruge documentele justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale DIPI, pentru perioada de sfârşit a anului 2014 şi, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015.

‘Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni, de la demisia Guvernului şi până la nominalizarea noului ministru de Interne, (…..), s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale DIPI, pentru anul 2014, în condiţiile în care exista atât controlul operativ, cât şi controlul financiar, aferent acelei perioade. Denunţătorii au precizat însă că nu era îndeplinită o altă condiţie prevăzută de Hotărârea CSAT, respectiv avizul Comisiei de control operativ, această Comisie nesemnând niciun document prin care să avizeze favorabil distrugerea. Cu toate acestea, s-a procedat la distrugerea documentelor justificative pentru anul 2014, însă distrugerea a fost una selectivă, vizând numai documentele justificative privind cheltuielile operative ale conducerii DIPI’, se precizează în rechizitoriu.

Fostul vicepremier Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul DIPI. Oprea, în prezent senator, care a îndeplinit funcţiile de viceprim-ministru pentru Securitate Naţională şi ministru al Afacerilor Interne, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În dosar au mai fost deferiţi justiţiei: Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliţie, la data faptelor şef al DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu şi pentru două infracţiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată, Gabriel-Nicolae Pavel, comisar şef de poliţie, la data faptei şef al Serviciului Juridic din DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, şi Marian-Dănuţ Iacob, comisar şef de poliţie, şeful unei structuri administrative la data faptei, ambii pentru deturnare de fonduri, în formă continuată.