Dosarul Lukoil a fost restituit Parchetului. Decizia este definitivă

Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva încheierii prin care instanţa de fond a dispus restituirea cauzei la procuror. Decizia este definitivă.

Tribunalul Prahova a dispus, în urmă cu o săptămână, restituirea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dosarului Lukoil, în motivarea deciziei arătându-se că, după constatarea unor neregularităţi în privinţa rechizitoriului, procurorul a manifestat ‘pasivitate totală’, în condiţiile în care nu a remediat acele neregularităţi şi nici nu a comunicat în termenul legal Tribunalului Prahova dacă îşi menţine sau nu dispoziţia de trimitere în judecată a dosarului.

‘În baza art. 346 alin. 3 lit. c teza a II-a C.p.p., dispune restituirea către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a cauzei având ca obiect acţiunea penală pusă în mişcare în dosarul nr. 254/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cauză în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Bogdanov Andrey Iurevici (…), Raţă Andrei (…); Duţu Dorel (…); Voinstev Alexey (…); Kuzina Olga (…); Dănulescu Dan (…); SC Petrotel Lukoil SA (…) şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda (…)’, este decizia magistraţilor de la Tribunalul Prahova publicată pe portalul instanţelor de judecată.

În motivarea deciziei, transmisă AGERPRES, se arată că magistraţii au constatat, în luna decembrie, neregularitatea rechizitoriului prin care dosarul Lukoil a fost trimis în judecată şi au dispus remedierea problemelor, urmând ca procurorul să comunice judecătorului dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, însă acesta nu a răspuns solicitării instanţei de judecată în termenul legal.

‘Parchetul nu a remediat în termen legal neregularităţile constate şi nici nu a comunicat judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei, ultima zi a termenului (…) fiind 22.12.2015. (…) judecătorul de cameră preliminară constată că ne regăsim în mod evident în situaţia prevăzută de art. 346 alin. 3 lit. c teza a II-a, faţă de împrejurarea că procurorul nu a răspuns în termenul legal de 5 zile, neprecizând nici dacă îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată, impunându-se astfel restituirea cauzei la parchet. (…) Ipoteza prezentată la litera ‘c’ are în vedere situaţia în care procurorul nu răspunde în termenul de 5 zile (pasivitate) – nu remediază neregularităţile constate şi nici nu comunică dacă înţelege să menţină dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. (…) Necomunicându-se judecătorului de cameră preliminară faptul că acuzarea înţelege să menţină dispoziţia de trimitere în judecată, se impune automat restituirea cauzei la parchet, aceasta fiind ipoteza prezentei cauze’, se arată în documentul citat.

În opinia judecătorului, neregularităţile constatate în actul de sesizare ‘nu sunt minore’, ci sunt ‘esenţiale’, ţinând chiar de modul de formulare a acuzaţiilor, iar instanţa nu poate soluţiona acţiunea penală ‘în condiţiile în care nu sunt indicate concret faptele deduse judecăţii, neputându-se substitui organului de urmărire penală’.

‘Prin urmare, nici în ipoteza în care s-ar considera că pasivitatea totală a procurorului în termenul legal de 5 zile nu este sancţionată automat cu restituirea cauzei, nu se poate dispune începerea judecăţii, neregularităţile constate fiind esenţiale, ducând la imposibilitatea stabilirii obiectului şi a limitelor judecăţii în prezenta cauză, aşa cum s-a arătat’, se mai precizează în document.

În luna decembrie a anului trecut, Tribunalul Prahova a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care dosarul Lukoil a fost trimis în judecată, magistraţii arătând că unele acte materiale au fost dublate sau chiar triplate, dar şi că procurorii nu au indicat activitatea infracţională concretă a inculpaţilor.

Astfel, la capitolul ‘în fapt’, neregularitatea rechizitoriului constă în neindicarea activităţii infracţionale concrete a inculpaţilor, modul în care au contribuit la rezultatul socialmente negativ enunţat de procuror, prin raportare la atribuţiunile de serviciu, nedescrierea concretă a actelor materiale şi lipsa analizei procesului decizional în cadrul societăţii pentru a demonstra caracterul esenţial al acţiunilor inculpaţilor în luarea deciziilor.

‘În cazul inculpatei persoană juridică Lukoil Europe Holdings BV Olanda, neindicarea unei anumite persoane fizice care să fi acţionat în numele său; neindicarea societăţilor comerciale favorizate de acţiunile inculpaţilor şi a interesului direct sau indirect al celor doi autori (Bogdanov Andrey şi Raţă Andrei) în cadrul societăţilor favorizate’, se arată în decizia postată la acel moment pe portalul instanţelor.

La capitolul ‘în drept’, neregularitatea vizează neconcordanţe în prezentarea actelor materiale ale infracţiunilor, în sensul că actele materiale prezentate au fost dublate sau chiar triplate, dar şi nelămurirea laturii civile prin nedescrierea modului de calcul al prejudiciului pentru fiecare inculpat şi pentru fiecare an în parte şi nelămurirea categoriilor de persoane vătămate în cauză.

Magistraţii arătau că, dacă s-ar considera că şi acţionarii SC Petrotel Lukoil SA sunt persoane vătămate, atunci toate aceste persoane trebuie identificate şi indicate.

Dosarul Lukoil a fost trimis în judecată de procurorii PCA Ploieşti la data de 3 august 2015, în acest dosar fiind deferite justiţiei SC Petrotel Lukoil Ploieşti, acuzată de spălare de bani, SC Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acuzată de complicitate la folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, dar şi şase persoane fizice, respectiv directorul general al Petrotel Lukoil Ploieşti, Andrey Bogdanov, directori generali adjuncţi din cadrul societăţii de la Ploieşti- Alexey Voinstev, Olga Kuzina, Dan Dănulescu, un membru al Consiliului de Administraţie al Petrotel Lukoil, Andrei Raţă, şi contabilul şef Dorel Duţu.

Potrivit procurorilor, prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este în cuantum de 7.597.094.338,10 lei, echivalent a 1.766.766.125,10 euro.