Potrivit unui comunicat al Parchetului General, faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 au făcut, iniţial, obiectul a 4.544 de dosare penale: în 1.244 dosare cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti; în 17 dosare – de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi; în 317 dosare – de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj; în 169 – de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara; în 233 – de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; în 2.564 dosare – de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcţie de zonele în care au avut loc evenimentele.
De asemenea, în alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile.
Parchetul General mai arată că, în raport de competenţa materială, respectiv de complexitatea cauzelor, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare.
În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare (Direcţia Procuraturilor Militare) şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de inculpaţi, din care: 25 de generali (10 din MApN şi 15 din Ministerul de Interne); 114 ofiţeri (32 din MApN şi 82 din MI); 13 subofiţeri (8 din MApN şi 5 din MI); 36 militari în termen şi 87 civili.
În celelalte dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale, au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se, în cele mai multe situaţii, cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr. pen anterior cu referire la eroarea de fapt, dar şi cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr. pen anterior referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului.