Procurorii au apreciat că cei trei nu au săvârşit faptele ‘cu forma de vinovăţie cerută de lege’, Boc şi Pogea când au aprobat trei memorandumuri întocmite şi susţinute spre aprobare de ministrul Videanu, iar Cioloş când a redactat şi semnat o adresă în calitate de ministru al Agriculturii.
‘Este de precizat că (…) s-a reţinut în sarcina inculpatului Videanu Adriean că acesta ar fi determinat pe membrii Guvernului Boc Emil să adopte cele trei memorandumuri. (…) Termenul a determina trebuie reţinut şi interpretat în sensul că inculpatul Videanu Adriean a sugerat, a impulsionat, a folosit metode persuasive asupra membrii Guvernului (…). Această determinare a prezentat un procedeu mai amplu, în sensul că din partea iniţiatorului memorandumului, respectiv ministrul economiei, s-au realizat mai multe activităţi în concret: a pregătit mapele ce conţineau forma tehnoredactată a actului (memorandumului) respectiv pentru fiecare membru al Guvernului, ca aceştia să-şi însuşească conţinutul acestora, a susţinut verbal pentru aprobare, dând asigurări/solicitând să adopte pe încredere prim-ministrului şi miniştrilor că măsurile sunt verificate şi sunt necesare industriei chimice şi agriculturii din România şi sunt imparţiale’, se arată în rechizitoriu.
Ca probă în acest sens este invocată stenograma şedinţei de Guvern din data de 18 martie 2009, când Adriean Videanu i-a rugat pe participanţi să nu intre în detalii tehnice, asigurându-i însă că măsurile propuse sunt ‘măsuri efective şi reale pentru sprijinirea economiei’ care vor fi nediscriminatorii, subliniind că ‘toată lumea are de câştigat’.
Procurorii mai menţionează că Adriean Videanu a încercat, iniţial, să paseze în sarcina Guvernului responsabilitatea pentru adoptarea celor trei memorandumuri.
‘Este de precizat că, iniţial, inculpatul Videanu Adriean, fie în cuprinsul memoriilor depuse, fie direct în declaraţia din luna martie 2016 când a dobândit calitatea de inculpat, a subliniat faptul că memorandumurile nu sunt acte ce aparţin Ministerului Economiei, ci Guvernului României, încercând astfel să ‘paseze’ răspunderea penală pe seama altor factori decizionali. Numai că, din cuprinsul probatoriului administrat în cauză, nu rezultă implicarea infracţională a niciunui alt semnatar al acestor Memorandumuri, respectiv Emil Boc, prim ministrul Guvernului României sau Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor’, se mai menţionează în rechizitoriu.
Omul de afaceri Ioan Niculae, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu şi Viorel Palaşcă, fost secretar de stat în acelaşi minister, au fost trimişi în judecată de DIICOT într-un dosar privind delapidarea Romgaz.
Potrivit unui comunicat al DIICOT transmis vineri AGERPRES, procurorii au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adrian Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.
Conform DIICOT, membrii grupului infracţional organizat ar fi pus în practică aplicarea unei strategii pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale (n.a. cele de valoarea discounturilor) de la partea civilă SNGN Romgaz SA fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi. În concret, spun procurorii, mecanismul infracţional presupunea ca gazele naturale să fie însuşite din patrimoniul părţii civile de către persoanele cu funcţii de conducere, ce au calitatea de subiecţi activi respectiv de administratori, pentru altul: pentru societatea controlată de către liderul grupului respectiv Interagro SA.
Anchetatorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale în perioada în care Adrian Videanu a fost ministru al economiei (n. decembrie 2008-octombrie 2010) a fost iniţiată şi aprobată în Guvern, Ordonanţa de urgenţă numărul 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009 prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producţie internă, al căror cost era cuprins între 1/4 şi 1/3 din preţul gazelor naturale din import.
‘Prin actele emise (atât ordine, memorandumuri), sub aparenţa legalităţii şi opozabilităţii erga omnes, s-au creat modalităţi de realizare a scopului infracţional, acordându-se reduceri comerciale, precum şi posibilitatea/dreptul de achiziţionare de gaze naturale doar din producţia internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiţionat, fără îndeplinirea cumulativă şi efectivă a condiţiilor prevăzute în acestea’, se mai precizează în comunicat.
Potrivit DIICOT, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că prin acţiunile concertate ale membrilor grupului infracţional organizat, inculpata persoana juridică SC Interagro SA Bucureşti, neîndeplinind în mod concret condiţiile cumulative din ordinele şi normativele emise la nivel ministerial sau încercând să creeze o aparenţă de legalitate privind îndeplinirea condiţiilor, a prejudiciat partea civilă SC Romgaz SA cu suma totală de 282.630.330,49 lei reprezentată de gazele naturale de valoarea discounturilor’, se mai precizează în comunicat. În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.