În absenţa motivării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) nu a putut lua în discuţie, până acum, admisibilitatea contestaţiei în anulare, aceasta fiind amânată în 3 septembrie, 1 octombrie şi 5 noiembrie. La ultima amânare, completul de cinci judecători a stabilit ca termen data de 5 decembrie.
Motivarea condamnărilor din „Trofeul calităţii” a fost făcută publică în 26 noiembrie, astfel că acum poate fi judecată contestaţia.
Şi Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, condamnată în dosarul „Trofeul calităţii” la şase ani de închisoare, a formulat o contestaţie în anulare, ce are ca termen tot data de 3 decembrie.
La 1 octombrie, după anunţarea celei de-a doua amânări, Ion Cazacu, unul dintre avocaţii lui Năstase, declara că cei cinci judecători din completul care a dat decizia definitivă în dosarul „Trofeul calităţii” trebuie să grăbească motivarea acesteia, deoarece au trecut mai bine de trei luni de la sentinţă.
Avocatul a spus atunci că, în acest fel, se încalcă deptul la apărare al clientului său, amintind că în decembrie 2012 se împlineşte termenul legal în care apărarea lui Năstase poate depune sesizări şi plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Totodată, avocatul a amintit că în februarie 2013 se împlineşte şi termenul de opt luni de executare efectivă a pedepsei în cazul lui Adrian Năstase, arătând în acest context că motivarea deciziei trebuie eliberată cât mai rapid de către cei cinci judecători.
În motivarea deciziei definitive din dosarul „Trofeul calităţii”, judecătorii au arătat că inculpaţii au obţinut un beneficiu constând în sume de bani sau menţinere în funcţii publice, avantajul substanţial revenind, „fără îndoială, persoanei pentru care întreaga «afacere» a fost pusă în mişcare, respectiv lui Adrian Năstase.
Judecătorii au mai notat, în motivare, că activitatea desfăşurată de inculpaţii din acest dosar reprezintă, „fără echivoc, un caz de corupţie la cel mai înalt nivel”, întrucât era Năstase „unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie la acel moment şi candidat cotat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român”.
Totodată, instanţa a arătat că, în acest caz, nu a fost vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia lui Năstase a unor fonduri ilicite de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestuia.
Condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare, au mai arătat judecătorii, este „singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii acestuia faţă de comiterea de infracţiuni” şi „resocializarea sa pozitivă.
În 20 iunie, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.