Două milioane de români din UE consideră că nu există condiţiile pentru întoarcerea acasă – presă

După şapte ani de la intrarea în Uniunea Europeană, românii, alături de bulgari, pot munci liber în toate ţările membre, fără niciun fel de restricţii. La 1 ianuarie, au fost retrase piedicile administrative pe care opt ţări comunitare le impuneau muncii fără restricţii. Germania, Franţa, Marea Britanie, Malta, Olanda, Belgia, Luxemburg şi Austria le cereau permise de muncă celor care nu erau lucrători autonomi. Şi Spania a retras şi impus ulterior noi restricţii românilor.

Libera circulaţie a românilor şi bulgarilor nu i-a venit bine guvernului Marii Britanii, care a anunţat că vrea să limiteze accesul la locuinţe şi ajutoare de şomaj. Aici discursul potrivit căruia un val de imigranţi va afecta sistemul indemnizaţiilor şi prestaţiilor sociale a câştigat teren. Premierul David Cameron a anunţat atunci cinci măsuri care să compenseze ridicarea restricţiilor. În schimb, merită menţionată poziţia Croaţiei, ultimul stat membru care s-a alăturat UE, unde acum se dezvoltă foarte mult sectorul turistic şi care nu a pus nicio piedică pentru accesul pe piaţa forţei de muncă a acestor angajaţi din est.

În pofida temerilor britanice, ceea ce se observă de aproape cinci ani este că, fie cu restricţii, fie fără ele, în ciuda crizei profunde, tendinţele migratorii ale românilor se menţin: Italia şi Spania rămân principalele ţări de destinaţie. Românii continuă să fie colectivul de imigranţi cel mai numeros din Spania, cu peste 900.000 de persoane înregistrate în iunie 2013. În ciuda crizei, numărul acestora rămâne constant – lucru care atrage atenţia atunci când se compară ratele şomajului din cele două ţări. Potrivit Eurostat, în ultimii patru ani, aceasta nu a depăşit 7,5% în România, iar în prezent este de patru ori mai mică decât cea din Spania.

Multinaţionalele străine din industria energiei, în special legate de furnizare de gaze şi petrol, s-au instalat deja în România, însă în Spania, mii de străini încă îşi găsesc de lucru, în special în agricultură, potrivit Institutului spaniol de statistică. Unul dintre motivele pentru care se menţine tendinţa migratorie este salariul; deşi în Spania se oferă oficial foarte puţine locuri de muncă, economia subterană ajunge la 24% din PIB, iar salariile sunt oricum mai mari, în ciuda tăierilor, decât media celor 300 de euro din România. Un tânăr român din Italia, foarte bine pregătit şi care vorbeşte limbi străine, munceşte la câmp, ca zilier, şi câştigă 1.000 de euro pe lună. El explică: ‘cu ce câştig acolo, cel puţin pot economisi pentru ce vreau eu. Deşi munca este grea şi condiţiile sunt precare, sunt decis să continui ca să economisesc cât pot. Dacă aş munci în România nu aş putea câştiga aceşti bani, nici pe departe’.

România nu are încă nici moneda euro, lucru pe care preşedintele Traian Băsescu îl promite de câţiva ani. Acesta, care în ultimii ani a suferit o pierdere fulminantă a popularităţii, a fost suspendat şi a revenit la putere, susţinea deja cu câţiva ani în urmă că urmăreşte intrarea în zona euro cât de curând posibil. Cu toate acestea, în declaraţii recente, a afirmat că intrarea ar trebui, probabil, să se amâne cu încă patru ani, întrucât 2015 nu era o ţintă realistă. Economia românească nu este încă pregătită pentru introducerea monedei comune, şi desigur că nu nici nu o va face până peste patru ani, aşa cum indică preşedintele, consideră publicaţia citată.

Din punct de vedere politic, trebuie menţionat şi faptul că în luna noiembrie ar urma să aibă loc alegerile prezidenţiale, după o relativă stabilitate politică, în urma revenirii lui Băsescu la putere. Deocamdată, pentru cei peste două milioane de români din afara graniţelor nu par să fi apărut condiţiile pentru revenirea în ţară. Potrivit Eurostat, salariul minim în România, la 1 ianuarie 2013, era de 157 de euro, cel mai scăzut din UE, urmat îndeaproape de cel din Bulgaria. Cu toate acestea, potrivit aceloraşi date, cheltuielile curente din România ajung să fie comparabile cu cele din Spania sau Portugalia, când vine vorba chiar de alimente sau locuinţe, mai observă sursa citată.