Două milioane de români suferă de depresie. O şedinţă de psihoterapie costă şi 150 de lei

Adresabilitatea populaţiei către serviciile psihologice este scăzută, în timp ce prevalența tulburărilor psihice creşte de la an la an în România. În medie, un psiholog are sub patru şedinţe pe zi, iar principala modalitate de a ajunge în cabinetul unui psiholog sunt recomandările “din gură în gură”, spune Mihai Bran, medic psihiatru, unul din realizatorii studiului „Situaţia serviciilor psihologice din România în 2017”.

Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că în prezent circa 2 milioane de români suferă de depresie.

Iată cele mai importante concluzii ale studiului „Situaţia serviciilor psihologice din România în 2017”.

• Un psiholog are, în medie, mai puţin de patru şedinţe de consiliere psihologică/psihoterapie pe zi.
• La aproape 53% dintre psihologii care au răspuns în cadrul cercetării, preţul unei şedinţe de consiliere psihologică/psihoterapie e sub 100 lei.
• La 21% dintre psihologii care au făcut parte din cercetare, preţul unei şedinte de consiliere psihologică/psihoterapie este cuprins între 100 lei şi 150 lei.
• Sub un sfert dintre respondenţi nu au dezvăluit preţul sedinţei de consiliere psihologică/psihoterapie, spunând că acesta este stabilit în funcţie de fiecare client, după o primă şedinţă oferită gratuit.

Cei mai mulţi pacienţi ajung la psiholog în baza recomandărilor “din gură în gură”.

În prezent, nu există o structură care să centralizeze toţi prestatorii de servicii psihologice, astfel încât aceştia să poată fi uşor accesaţi de potenţialii clienţi.

Majoritatea psihologilor chestionaţi (aproape 90% dintre ei) nu folosesc mijloace moderne de a-şi desfăşura activitatea (soluţii de tip videoconferință, de exemplu prin Skype).

Aproape 31% dintre psihologii chestionaţi se gândesc să folosească în viitor soluţii de videoconferinţă, iar aproape 32% dintre ei sunt încă indecişi asupra acestui aspect.

“Folosirea serviciilor de tip videoconferință poate fi un avantaj pentru creșterea zonei de livrare a acestor servicii, precum și pentru scăderea stigmatizării folosirii lor”, spune medicul Mihai Bran.

Studiul Atlas are la bază un chestionar ce analizează serviciile psihologice din România din perspectiva a 272 de practicieni provenind din toate zonele geografice ale ţării. Studiul s-a desfăşurat în perioada 12 ianuarie – 23 februarie 2017.

Atlas este o platformă online de servicii psihologice, de parenting şi dezvoltare personală din România. 

În cele mai multe cazuri, depresia este o afecţiune ascunsă, negată de pacient şi de aceea insuficient diagnosticată şi tratată, a atras atenţie într-o comunicare oficială Colegiul Medicilor din România.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de dizabilitate imediat după afecţiunile cardio-vasculare.
Este esenţială depistarea persoanelor cu risc de depresie. Iar riscurile de a deveni depresiv sunt intensificate de sărăcie, pierderea sau lipsa locului de muncă, pierderea persoanei iubite, de boli fizice, dar şi de abuzul de droguri sau alcool, spune Colegiul Medicilor din România (CMR).

„Omul bolnav este vulnerabil şi marginalizat. Cu un echilibru instabil, are nevoie în primul rând de un profesionist, de servicii medicale de calitate. Medicul poate fi de mare ajutor. Medicul nu divulgă suferinţa pacientului pentru că s-a angajat să fie în slujba bolnavului, spre binele lui. Indicaţiile vecinilor sau ale apropiaţilor, reclamele strălucitoare ale diverselor leacuri neautorizate pot face un mare deserviciu bolnavului cu depresie. De aceea, vă îndemnăm să mergeţi la medic şi să-i urmaţi sfaturile. Însă, dragii mei, evitaţi cauzele depresiei, e mult mai uşor și mai plăcut să faceți asta decât să trataţi depresia. Să-i ajutăm pe cei depresivi, să le fim aproape, să le dăm o mână de ajutor, să-i îndrumăm spre medic, să nu îi izolăm, să nu îi marginalizăm. Depresia poate fi o boală ca oricare alta. Să vorbim despre ea cu răbdare, curaj şi speranţă. Să înţelegem că un prim pas pentru reuşita tratamentului este chiar recunoaşterea şi acceptarea bolii”, spune Gheorghe Borcean, preşedintele CMR.

Un tratament adecvat şi suportul celor din jur pot preveni episoadele recurente, pentru că majoritatea persoanelor cu depresie au avut cel puţin un episod de depresie înainte. Prevenirea şi tratamentul eficient al depresiei, combinate cu o mai mare conştientizare a bolii, pot ajuta foarte mult persoana bolnavă, arată Colegiul Medicilor din România.

„Multe boli mintale pot fi vindecate sau ţinute sub control, dacă sunt diagnosticate şi tratate la timp, iar persoanele respective pot duce o viaţă normală, cu sprijinul profesioniştilor din domeniu, dar şi al societăţii”, a declarat Marian Burcea, preşedintele CNAS, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Datele CNAS arată că din numărul total de 9,1 milioane de asiguraţi care au beneficiat anul trecut de prescripţii medicale decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, doar circa 440.000 – adică sub 5% dintre ei – au avut prescripţii pentru o boală psihică sau neurologică degenerativă. În aceste condiţii, CNAS îşi propune pentru perioada următoare să continue şi să dezvolte propriile programe naţionale de sănătate curative care ţintesc anumite afecţiuni mintale şi neurologice degenerative.
Totodată, CNAS îşi propune ca, în colaborare cu profesioniştii din domeniu, să perfecţioneze cadrul normativ existent, în scopul încurajării diagnosticării şi tratării cât mai timpurii a tulburărilor psihice şi de comportament.

Aproximativ 350 de milioane de oameni din toată lumea suferă de depresie. În Europa, numărul persoanelor diagnosticate cu depresie se ridică la 40 de milioane, cu o prevalență care oscilează de la 3,8% la 6,3% din numărul total al populaţiei, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru anul 2015.

Persoanele în vârstă au risc crescut de depresie. Astfel că, peste 7,5% dintre femeile în vârstă sunt depresive, faţă de 5,1% dintre cele tinere, iar 5,5% dintre bărbaţii în vârstă sunt depresivi, faţă de 3,6% dintre bărbaţii tineri. Depresia creşte riscul tulburărilor de anxietate, al consumului de medicamente şi alte substanţe, dar şi al diabetului şi bolilor de inimă, informează Colegiul Medicilor din România.