Drăgan, Ministerul Energiei: Fără energie nu se poate IT&C, iar fără IT&C nu cred că se mai poate energie

„Este foarte clar că fără tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor nu putem să ne atingem progresele pe care ni le dorim şi în ritmul pe care ni l-am impus. Este clar că fără digitalizare şi automatizare nu avem cum să răspundem nevoilor şi solicitărilor de astăzi, de la calculatoare, la telefoane mobile, până la prosumatori şi inteligenţa artificială. Totul se învârte în jurul acestei industrii a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Este adevărat că situaţia este reciprocă în acest domeniu. Fără energie nu se poate IT&C, iar fără IT&C nu cred că se mai poate energie. În ziua de astăzi, cu toţii – de la autorităţi, companii, asociaţii, specialişti, ne dorim acelaşi lucru. În sectorul energetic, care traversează poate cea mai interesantă perioadă sau tumultuoasă perioadă, respectiv tranziţia energetică, ne dorim cu siguranţă o energie sigură, curată şi la preţuri accesibile. Sunt convins că le putem avea pe toate. Dar, aşa cum spuneam, fără tehnologii digitale în acest moment, în această etapă de dezvoltare, nu cred că se poate şi transformarea digitală a societăţii şi economiei. Mă refer în special la costurile tehnologizărilor şi ale modernizărilor din sectorul energetic, de la producători, transportatori, distribuitori, furnizori şi, de ce nu, în ultimă instanţă, chiar consumatori finali sau prosumatori”, a afirmat Drăgan.

În viziunea reprezentantului Ministerului Energiei, securitatea cibernetică are o importanţă deosebită pe măsură ce atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate şi mai costisitoare.

„Conform estimărilor Comisiei Europene, costul anual al criminalităţii cibernetice asupra economiei globale a fost, în anul 2020, de 5,5 trilioane de euro, dublu faţă de anul 2015, iar trendul este în continuă creştere. Potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Europene pentru Securitate Cibernetică, cererea mare de ransomware a crescut de la 13 milioane de euro în 2019 la 62 de milioane de euro, iar răscumpărarea medie plătită a crescut de la 71.000 euro la 150.000 euro, în 2022. Se estimează că, în 2021, aceste atacuri au produs daune în valoare de 18 miliarde de euro, de 57 de ori mai mult decât în 2015. Aş putea spune că România se află într-o stare bună din acest punct de vedere. Investiţii majore sunt făcute de către toţi actorii din piaţa de energie şi, conform raportului Comisiei Europene lansat în august 2024 referitor la digital, mai avem de de lucru aici ca să ajungem printre ţările care se află pe primele poziţii”, a subliniat oficialul.

Acesta a adăugat că în România se investesc mulţi bani în automatizare şi digitalizare.

„Dacă ne referim la prosumatori, este la fel de importantă securitatea cibernetică la nivelul acestora, deoarece capacitatea instalată astăzi este de circa 1,7 gigawatti şi este în continuă creştere. După cum ştim cu toţii, sistemul energetic naţional trebuie să fie într-un echilibru în orice moment. Deocamdată, nu am avut tentative cu scopul de a face rău, dar trebuie să fim pregătiţi în acest sens. Nimeni nu cred că îşi doreşte ca, de exemplu, la nivelul prosumatorilor, acestea să fie folosite în scopuri pentru a perturba sistemul energetic naţional. În acest moment cu siguranţă ne dorim, în perioada următoare, alocarea unor noi resurse către operatorii de distribuţie şi către Transelectrica şi lucrăm la următorul cadru. În speţă, vedem că dacă mergem pe partea de investiţii pe un ajutor de stat nerambursabil sau căutăm o modalitate de a acorda acest suport prin împrumuturi pe o perioadă mai lungă, îi ajută pe aceşti distribuitori şi pe transportatorul naţional”, a explicat Dan Drăgan.

Digitalizarea sectorului energetic şi consolidarea securităţii cibernetice în domeniu reprezintă principalele teme care vor fi abordate luni în cadrul unei conferinţe organizată de publicaţia Focus Energetic, sub patronajul Ministerului Energiei, în parteneriat cu Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat.