Draghi s-a exprimat luni după-amiază în Parlamentul European, cu trei zile înainte de o şedinţă de politică monetară a BCE unde urmează să fie stabilit noul program de achiziţii de obligaţiuni suverane, menit să sprijine ţări ca Spania şi Italia, aflate sub presiunea pieţelor financiare.
Şeful BCE a justificat luni, în faţa eurodeputaţilor, „rolul proactiv al BCE pe timp de criză”, estimând că este responsabilitatea sa să intervină pe piaţa datoriilor, a arătat un deputat.
Draghi a indicat că în opinia sa achiziţia de obligaţiuni pe termen mediu, de sub trei ani, pe piaţa secundară nu este echivalentă cu tipărirea de monedă, a precizat eurodeputatul francez Jean-Paul Gauzes, membru al Partidului Popular European.
Un parlamentar german şi-a exprimat uimirea, dar preşedintele BCE i-a replicat să nu este jurist.
Publicaţia germană Bild a relatat la sfârşitul săptămânii trecute că preşedintele băncii centrale germane Jens Weidmann s-a gândit la demisie, din cauza planului Băncii Centrale Europene (BCE) de reluare a achiziţiilor de obligaţiuni suverane, care a tensionat relaţiile dintre aceste instituţii. Weidmann a declarat recent pentru Der Spiegel că un nou val de achiziţii de obligaţiuni de către BCE ar putea creşte dependenţa guvernelor de acest tip de finanţate şi nu va rezolva criza datoriilor.
Draghi a dorit să calmeze spiritele şi în privinţa proiectului uniunii bancare, care va da BCE un rol central în supravegherea sectorului bancar.
El a dat asigurări că atribuţiile BCE nu se vor suprapune cu cele ale Autorităţii Bancare Europene, urmând să existe o separaţie reală între activităţile de supraveghere bancară şi cele ale BCE, a mai spus Gauzes.