Draghi: BCE susţine drepturi egale în uniunea bancară pentru ţările din afara zonei euro

Economica.net
09 10. 2012
mario_draghi_120112_05481000

„Considerăm că statele UE din afara zonei euro ar trebui să aibă aceleaşi drepturi (în viitoarea uniune bancară, n.r.) precum ţările membre euro. Trebuie să vedem cum putem realiza din punct de vedere legal acest lucru, dar în această direcţie lucrăm”, a declarat Draghi, la Comisia pentru economie şi afaceri monetare a Parlamentului European (PE).

Autoritatea de supraveghere bancară va avea o perioadă de un an în care activitatea să fie reglată adecvat cu cea a BCE, a spus Draghi.

Şeful BCE a subliniat că este important să fie convenit cadrul legal până la 1 ianuarie 2013.

Mai multe state UE din afara zonei euro, între care Polonia şi Ungaria, au ridicat obiecţii în privinţa planului de supraveghere bancară, afirmând că actualele propuneri presupun cedarea de atribuţii ale autorităţilor naţionale fără a se obţine în schimb putere de decizie.

Conform propunerilor actuale, statele din afara zonei euro se pot alătura voluntar BCE, care ar urma să fie responsabilă de supravegherea bancară, se pot angaja să respecte regulile băncii şi să facă schimb de date, fără a obţine în schimb drept de vot în comisiile de supraveghere.

Comisia Europeană a prezentat în septembrie un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele BCE, în timp ce Autoritatea Bancară Europeană ar urma să garanteze coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European, Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Iărescu, a declarat, la sfârşitul lunii septembrie, că uniunea bancară şi consolidarea supravegherii reprezintă un proces inevitabil, mult mai rapid decât s-a anticipat cu câteva luni în urmă, iar România va trebui să se înscrie în el.

Premierul Victor Ponta a declarat, de asemenea la sfârşitul lunii septembrie, că România va decide în privinţa aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, precum Polonia, şi pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie „la masă”, proiectul actual nepermiţând României să îşi exprime opinia în uniune.

El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul şi cu Banca Naţională a României, va avea o poziţie oficială în perioada următoare pe această temă, pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte ţări, în special de Polonia.

Potrivit premierului, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie şi „primită la masă”, iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să îşi spună părerea în cadrul uniunii bancare.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, că i-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opţiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona euro.