Dragnea, indignat de proiectul pentru înfiinţarea Comitetului Macroprudenţial: O faptă gravă. Nu cred că poate funcţiona
‘Nu ştiam despre acest lucru. Eu ce să înţeleg, că nu mai există Guvern, Parlament, Preşedinţie? Nu cred că poate funcţiona aşa ceva. Bineînţeles că o să mă interesez de acest lucru, mi se pare ceva foarte grav. Nu pot nouă oameni, cât ar fi ei de buni sau de bine intenţionaţi, să decidă tot, deasupra Guvernului, deasupra Parlamentului’, a spus Dragnea la Antena 3.
Guvernul a aprobat, în 22 iulie, proiectul de lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional şi a decis constituirea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială al cărui preşedinte va fi guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit unui comunicat de presă al Executivului transmis AGERPRES.
Proiectul prevede că respectivul Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială va fi constituit din reprezentanţi ai BNR, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară /ASF/ şi ai Guvernului. Comitetul va funcţiona ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional.
Preşedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială va fi Consiliul general, care va fi format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi vice-guvernatori şi economistul-şef ai BNR, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF, doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de către primul-ministru.
De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, instituţie cu responsabilităţi în procesul de soluţionare a situaţiei instituţiilor de credit aflate în dificultate, va participa la şedinţele Comitetului, fără a avea drept de vot.
Membrii Consiliului general nu vor fi remuneraţi pentru activitatea desfăşurată.
Proiectul de lege stipulează, de asemenea, obligativitatea menţinerii independenţei BNR, în ceea ce priveşte deciziile privind politica macroprudenţială.
Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială va avea responsabilităţi şi în ceea ce priveşte coordonarea gestiunii crizelor financiare în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulţi participanţi la sistemul financiar se confrunta cu dificultăţi care au impact sistemic, precum şi a monitorizării implementării acestora.
Destinatarii recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României.