„Dragnea nu vrea doar repatrierea rezervei de aur, ci, probabil, chiar scoaterea ei din portofoliul BNR, evitând astfel cerinţele UE” – Păun

Proiectul de lege privind modificarea statutului BNR, depus de Liviu Dragnea la Senat, are şi un alt aspect decât cel menţionat în repetatele declaraţii publice ale guvernanţilor. Nu repatrierea aurului cu orice chip este scopul, ci modificarea statutului rezervelor internaţionale ca atare, aflate acum în custodia BNR. Astfel, proiectul depus la Senat aduce modificări doar articolelor 30 şi 31 din legea 312/2004 privind statultul BNR. Principala modificare de care vorbesc cele două articole se referă la amputarea termenului „internaţionale” din definiţia rezervelor aflate în administrarea BNR.

„La articolul 30, TITLUL şi alineatele 1-3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:”, spune proiectul depus de Liviu Dragnea la Senat. Titlul articolului nu mai este „Rezervele Internaţionale” , cum stipulează legea în vigoare, ci simplu „Rezervele”. La articolul 31, „titlul se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 31 Administrarea rezervelor”, spune propunerea legislativă, faţă de actualul capitol din lege care se numeşte Administrarea rezervelor internaţionale.

În rest, modificările propuse vizează acest unic aspect, despre care presa a vorbit pe larg până acum: „Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.

L-am întrebat pe profesorul Cristian Păun ce poate însemna eludarea termenului internaţionale din sintagma rezerve internaţionale. Am apelat la el pentru că este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, titularul disciplinei de Tehnica plăților și finanțării internaționale.

„Fie este vorba de o slabă cunoaștere a chestiunii (rezerve sunt și cele din bănci din depozitele la vedere), fie este vorba de o omisiune voită pentru a le extrage din portofoliul băncii centrale într-o perspectivă viitoare”, a declarat Cristian Păun. Acesta merge chiar mai departe cu explicaţiile arătând că la mijloc poate sta chiar dorinţa PSD de a deţine în viitor controlul asupra rezervelor internaţionale ale BNR, modificările din lege asigurându-le acoperirea în faţa legislaţiei internaţionale şi a Constituţiei. „Sigur că putem să îi suspectăm și de o șmecherie legislativă care să le permită nu doar controlul legal direct asupra acestor rezerve, dar și evitarea unor eventuale contestări de constituționalitate sau de ingerință în politica monetară a țării cu încălcarea independenței băncii centrale”, precizează Păun.

Profesorul subliniază că „Orice ingerință a legislativului în legiferarea domeniului de competență a băncii centrale (operațiunile băncilor, IFN-uri, balanță de plăți externe, dobânzi, instrumentele de politică monetară, mecasnismul ratelor de curs de schimb etc.) reprezintă un atentat clar la democrație și la statul de drept. Țările civilizate funcționează complet invers de ceea ce vedem, din păcate, în momentul de față în România. Parlamentul nu are cum să se substituie băncii centrale alterând un instrument important prin care banca centrală echilibrează balanța de plăți externe a țării și stabilizează cursul de schimb: soldul contului curent şi soldul contului financiar se închide, într-o economie de piață, prin variația rezervelor internaționale. Închiderea o face, la final de an, banca centrală care diminuează sau crește rezerva internațională, după caz”.

În expunerea de motive a iniţiativei legislative, Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae susţin că „evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale”. Ei spun că, în acest context, se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur. „Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”, apreciază Dragnea şi Nicolae, care spun că deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar „aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”.

La 28 februarie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 32,49 miliarde euro, față de 31,92 miliarde euro la 31 ianuarie 2019. Modificările nivelului rezervei în luna februarie faţă de ianuarie s-au datorat intrărilor de 1,19 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene (696 milioane euro) și altele. De partea cealaltă, au existat ieşiri de 626 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,873 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2019 au fost de 36,36 miliarde euro, faţă de 35,76 miliarde euro la 31 ianuarie 2019. Plăţile scadente în luna martie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 113 milioane euro.