Antreprenorul a primit deja certificatul de urbanism pentru proiectul pentru care a solicitat, anul trecut, aprobarea unui PUZ cu următorii indicatori: POT maxim de 70% și CUT maxim de 4, iar înălțimea maximă va depăși 45 de metri.
Odată PUZ-ul aprobat, probabil la începutul anului viitor, potrivit lui Dragoș Dragoteanu, acesta ar putea fi modificat imediat, deoarece antreprenorul încă studiază varianta de a dezvolta și apartamente sau doar apartamente pe terenul din Buzești.
Citește și: În ultimii 30 de ai s-au construit doar 1,22 milioane de locuințe în România
„Cu certitudine nu vor fi doar birouri, vor apărea și ceva apartamente. Câte, depinde de evoluțiile sectoarelor pieței imobiliare și de măsura în care sunt afectate de pandemia de coronavirus. Poate vom transforma tot proiectul. Oricum, avem acolo trei corpuri de clădire proiectate, deci putem să ne descurcăm. Cândva în februarie-martie 2021 vom ști exact”, spune Dragoș Dragoteanu.
De altfel, piața birourilor pare mai afectată de pandemia de coronavirus, dar cerința proiectelor mixte, precum ar fi viitoarea clădire a lui Dragoteanu, nu a fost conturată în pandemie, ci există de zeci de ani, deși acum pare a deveni mai acută ca oricând.
Dar, e evident că proiectele aflate pe planșeta arhitecților acum sunt reanalizate din punct de vedere al rezistenței la scenarii disruptive.
Citește și: Adrian Cosmescu este noul șef al supravegherii sistemului bancar
„Toate proiectele aflate pe planșeta arhitecților acum sunt reanalizate din punct de vedere al rezilienței la scenarii disruptive. În istoria arhitecturii, evenimentele de tip pandemie au avut un efect transformațional: toată arhitectură modernistă provine din nevoia mai mare de lumina naturală, culoarea alb pe pereți că simbol al curățeniei / igienizării, placarile ceramice cu gresie și faianță din motive de igienă post-pandemică au fost create. Dacă ținta proiectelor este eficiența financiară și un randament rapid, atunci strategia nu se va schimba. Păstrăm modelul cu care toți sunt obișnuiți”, declară consultanții CBRE.
Dacă ținta dezvoltatorului este să inoveze în valori de sustenabilitate și well-being, atunci da, proiectele vor fi schimbate. Circulații mai largi, spații comune aerisite și ample, scări late și culoare deschise, zone plantate, parcuri interioare, lumina naturală, aer proaspăt, energie din resurse verzi, tehnologie, senzori, materiale nepoluante cu linie de producție eco-friendly, etaje accesibile la pas etc. Un loc în care face munca mai plăcută. Care ar fi costurile unei transformări a spațiilor office în spații rezidențiale? Între 250 și 400 de euro/mp.