Dragobetele, în Cartea Recordurilor: Românii, invitaţi să scrie cea mai lungă scrisoare de dragoste
Astfel, de Dragobete, Strada Lipscani devine un spaţiu al iubirii, unde vor fi prezentate poezii de dragoste, caricaturi de amor, dans în doi, acordeon, tango, vals, spectacol de stradă şi fotografii de cuplu.
Evenimentul va avea loc între orele 12.00 şi 22.00.
Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii.
Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile. O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.