„Vom avea o expertiză de la Banca Mondială, care va face o analiză de ansamblu a structurii de colectare şi va veni cu propuneri atât pe structură, cât şi pe sisteme IT, cu scopul de a anula suprapunerile şi birocraţia. Va avea un efect pe termen mediu şi nu imediat (…) Scopul final va fi şi optimizarea numărului de adminsitraţii fiscale”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi.
Reorganizarea ANAF va fi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România îl va semna în vară cu instituţia internaţională.
Ministrul Finanţelor a arătat că Banca Mondială a realizat în Bulgaria doar o analiză de structură, şi nu a mers mai în profunzime, pe partea de sistem IT, pe programe de optimizare a informaţiilor.
„Vom lucra inclusiv partea de design al structurii IT, ce aplicaţii software şi echipamente hardware ne trebuie, vom face o analiză la nivel naţional a atribuţiilor direcţiilor generale ale finanţelor publice. Urmărim nu doar a creşte de colectare, ci şi scădearea birocraţiei şi îmbunătăţirea relaţiei control-contribuabil”, a spus Drăgoi.
Programul va urmări şi creşterea flexibilizării colectării, prin implicarea tot mai mare a sistemului bancar, având ca rezultat limitarea interacţiunii „faţă în faţă” între contribuabil şi instituţia colectare.
„Se pun pe hârtie minusurile pe care le ai, ce poţi să faci şi toate se analizează la final. În perioada 2012-2015 se va finaliza partea de simplificare de proceduri şi creştere a calităţii serviciilor (…) La nivel de control urmărim implementarea unor aplicaţii moderne care să indice pe baza unor criterii sectoarele şi companiile cu risc fiscal, pe care comisarii vor fi obligaţi să le controleze”, a continuat Drăgoi.
Astfel, prin informatizarea completă şi trecerea la o bază de date centralizată, va fi permisă nu doar modalitatea de declarare şi plată a datoriilor către autorităţile centrale şi locale, dar se va elimina şi o bună parte din subiectivismul din cadrul actului de control.
La finalul programului vor exista standarde de calitate privind relaţia contribuabil-fisc şi asistenţa contribuabilului, dar şi o creştere a plăţilor de taxe prin sistemul electronic.
Drăgoi nu a precizat dacă şi în România vor exista firme private de colectare a arieratelor la buget aşa cum s-a decis în Bulgaria, argumentând că o astfel de decizie se va pune în discuţie abia după ce va fi gata analiza Băncii Mondiale.
„Odată început, acest proces nu va ţine de un guvern sau altul. Toată lumea vrea eficientizarea fiscului şi îmbunătăţirea relaţiei controlor contribubil (…) Scopul final al proiectului este pe de o parte îmbunătăţirea colectării, care va permite dirijarea de cheltuieli pentru investiţii, precum şi o mai bună relaţie între contribuabili şi administraţiile fiscale „, a spus Drăgoi.
Prin acordul negociat cu Banca Mondială, Ministerul Finanţelor urmăreşte să obţină o plasă de siguranţă suplimentară de la instituţia internaţională sub forma unei linii de credit de 1miliard de euro, care va rămâne la dispoziţia României timp de trei ani în cazul blocării pieţelor externe, la un cost de 0,25% pe an.
În structura ANAF, pe lângă aparatul prorpiu, funcţionează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor din Bucureşti. Tot sub coordonarea ANAF activează Garda Financiară şi Administraţia Naţională a Vămilor.